Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a stabilit, printr-o decizie dată luni, că acţiunea în tăgăduirea paternităţii introdusă de copilul născut în timpul căsătoriei are caracter imprescriptibil. În acest fel, Curtea Supremă a admis sesizarea formulată de Tribunalul Sibiu privind pronunțarea unei hotărâri prealabile. Tot luni, ÎCCJ a mai admis o sesizare formulată a Secția de contencios administrativ a Curții Supreme vizând salarizarea personalului DIICOT și DNA. În schimb, au fost respinse trei sesizări, printre care și una formulată de Curtea de Apel Oradea.
Sesizările privind pronunțarea unei hotărâri prealabile, admise în ședința de luni, 17 mai, a ÎCCJ:
Decizia nr.33 în dosarul nr.372/1/2021
Admite sesizarea formulată de Tribunalul Sibiu – Secția I civilă, în dosarul nr. 2241/306/2018, privind pronunțarea unei hotărâri prealabile și, în consecință, stabilește că:
În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 55 alin. (1) din Legea nr. 4/1953 – Codul familiei, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, prin raportare la dispoziţiile art. 54 alin. (2) din acelaşi cod, ca urmare a efectelor Deciziei Curţii Constituţionale nr. 349 din 19 decembrie 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 240 din 10 aprilie 2002, stabileşte că acţiunea în tăgăduirea paternităţii introdusă de copilul născut în timpul căsătoriei are caracter imprescriptibil.
Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
Decizia nr.31 în dosarul nr.536/1/2021
Admite sesizarea formulată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia de contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. 2270/2/2018 şi, în consecinţă, stabileşte că:
În interpretarea şi aplicarea principiului ierarhizării pe verticală, cât şi pe orizontală, în cadrul aceluiaşi domeniu, în funcţie de complexitatea şi importanţa activităţii desfăşurate, potrivit prevederilor art. 6 lit. f) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, în cazul personalului din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism care nu are o grilă proprie de salarizare, trimiterea la prevederile nr. crt. 4 lit. B de la capitolul I din anexa nr. V, din acelaşi act normativ, vizează aplicarea acestor dispoziţii doar în ceea ce priveşte vechimea în muncă, nu şi vechimea în funcţie.
Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
DOCUMENT – Sesizările respinse de Înalta Curte de Casație și Justiție:
