În ședința din data de 14 mai 2024, Curtea Constituțională, în cadrul controlului de constituționalitate a posteriori, cu unanimitate de voturi, Curtea a respins, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (1), art. 2 alin. (5)-(13), art. 3 și art. 33 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 21/2024 privind unele măsuri pentru organizarea și desfășurarea alegerilor pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024 și a alegerilor pentru autoritățile administrației publice locale din anul 2024, și, cu majoritate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art. 2 alin. (2) lit. d), alin. (4) fraza a doua teza întâi și alin. (14) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 21/2024, precum și ordonanța de urgență în ansamblul său, sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
În esență, cu privire la criticile de neconstituționalitate privind ordonanța de urgență în ansamblul său, Curtea a reținut că motivele cuprinse în preambulul acesteia justifică existența unei situații extraordinare a cărei reglementare nu putea fi amânată, întrucât exista posibilitatea organizării alegerilor pentru Parlamentul European și a celor locale în condiții deficitare, având în vedere anvergura și numărul mare de alegeri organizate în anul 2024. Curtea a mai reținut că legiuitorul are oportunitatea să stabilească condițiile de compunere a Biroului Electoral Central în limitele prevederilor Constituției, însă, atunci când decide organizarea unor alegeri de natură diferită la aceeași dată, organismele etatice implicate în procesul electiv, care, prin excelență, sunt comune, trebuie să se constituie după criterii omogene de natură să asigure coeziunea sa organizațională, precum și securitatea juridică a procesului electoral. Prin urmare, chiar dacă actul normativ a fost adoptat cu mai puțin de un an de la data alegerilor și modifică modul de compunere al Biroului Electoral Central, acesta nu produce insecuritate juridică pentru competitorii electorali. Dimpotrivă, soluția normativă de desfășurare a celor două categorii de alegeri la aceeași dată a determinat necesitatea stabilirii unei set de reguli comune și omogene pentru buna desfășurare a alegerilor, în condiții de echitate pentru toți competitorii implicați în procesul electoral.
Având în vedere cele expuse, Curtea a constatat că ordonanța de urgență nu încalcă prevederile constituționale referitoare la securitatea juridică, separația și echilibrul puterilor în stat, rolul Parlamentului de unică autoritate legiuitoare a țării, condițiile de adoptare a ordonanțelor de urgență și la deciziile Curții Constituționale.
Cu privire la criticile de neconstituționalitate intrinseci privind dispozițiile art. 2 alin. (2) lit. d), alin. (4) fraza a doua teza întâi și alin. (14) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 21/2024, Curtea a statuat că modul de compunere a Biroului Electoral Central în etapele prevăzute de acestea nu are o legătură directă cu drepturile electorale, nefiind parte nici a laturii substanțiale, nici a celei procedurale a acestora. Reglementarea criticată nu afectează scopul constituirii Biroului Electoral Central, acela de a asigura desfășurarea procesului electoral în mod democratic, transparent și pluripartidic. Prin urmare, Curtea a reținut că aceste dispoziții nu încalcă prevederile constituționale referitoare la interdicția restrângerii exercițiului drepturilor electorale prin ordonanțe de urgență.
Cu privire la neconstituționalitatea art. 1 alin. (1), art. 2 alin. (5)-(13), art. 3 și art. 33 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 21/2024, Curtea a reținut că aceste reglementări nu vizează aspecte care să țină de modul de compunere a Biroului Electoral Central și, prin urmare, nu au legătură cu soluționarea cauzei aflate pe rolul instanței care a sesizat Curtea Constituțională, sens în care a respins ca inadmisibilă excepția astfel formulată.
Partajează acest conținut:
