Tribunalul Uniunii Europene a anunțat că a respins acțiunea introdusă de omul de afaceri slovac Marian Kočner împotriva Europol, în contextul anchetei privind asasinarea, în 2018, a jurnalistului Ján Kuciak și a logodnicei acestuia. Instanța europeană a stabilit că afaceristul nu a putut dovedi că agenția europeană de poliție că a divulgat datele sale cu caracter personal în presa slovacă și pe internet și că i-ar fi inclus numele pe ”listele mafioților”. Marian Kočner este suspectat că ar fi comandat asasinarea unui jurnalist slovac, caz care se rejudecă în Slovacia după ce prima instanță l-a găsit nevinovat pe omul de afaceri.
Pe 21 februarie 2018, jurnalistul slovac Ján Kuciak și logodnica acestuia au fost împușcați în locuința lor. În vârstă de 27 de ani, Kuciak ar fi fost executat în urma unor anchete care vizau oameni de afaceri și politicieni din Slovacia.
Potrivit datelor Tribunalului UE, în cadrul anchetei derulate de autoritățile slovace, Europol a extras datele stocate pe două telefoane mobile care ar fi aparținut omului de afaceri Marian Kočner și pe un suport de stocare USB. Aceste informații au fost livrate anchetatorilor din Slovacia, alături de rapoarte științifice privind operațiunile efectuate pe telefoanele mobile în cauză.
În acest timp, în luna mai 2019, în presa slovacă și pe internet au fost publicate date despre anchetă, printre care transcrieri ale unor conversații private, provenind în special de pe telefoanele mobile în cauză. Considerând că informațiile proveneau de la Europol, care l-ar fi inclus pe „listele mafioților”, Marian Kočner a introdus o acțiune la Tribunalul Uniunii Europene. A cerut obligarea agenției europene de poliție la plata unor despăgubiri în valoare de 100.000 de euro pentru ”prejudiciul moral pe care l-ar fi suferit, în special ca urmare a atingerii aduse onoarei sale, reputației sale profesionale și dreptului său la viață privată și de familie ca urmare a încălcării de către Europol a obligațiilor care îi incumbă în materie de protecție a datelor”.
Decizia Tribunalului Uniunii Europene
Prin hotărârea pronunțată miercuri, Tribunalul UE arată mai întâi că angajarea răspunderii extracontractuale a Uniunii pentru prejudiciile pretins cauzate de agențiile sale, precum Europol, este subordonată îndepliniri a trei condiții cumulative, și anume nelegalitatea comportamentului reproșat agenției, realitatea prejudiciului și existența unei legături de cauzalitate între acest comportament și prejudiciul invocat.
În ceea ce privește pretinsa divulgare de către Europol a transcrierilor unor conversații private extrase din cele două telefoane mobile menționate mai sus, Tribunalul constată că elementele de probă furnizate de Europol infirmă susținerile domnului Kočner potrivit cărora, la momentul publicării lor în presa slovacă, numai Europol se afla în posesia acestor transcrieri. Dintr-un proces-verbal din 23 octombrie 2018 reiese astfel că, la această dată, un agent al Europol a pus la dispoziția autorităților slovace un hard-disc care conținea rezultate preliminare, sub forma accesării și a recuperării de date din telefoanele mobile în cauză.
În consecință, Tribunalul arată că, la 23 octombrie 2018, autoritățile slovace dispuneau și ele de datele în litigiu și că, de la aceeași dată, Europol nu mai era singura entitate care avea acces la acestea.
În plus, Tribunalul a constatat că Europol nu a dispus niciodată de comunicările în litigiu într-o formă decriptată și inteligibilă, întrucât a procedat doar la accesarea și la extragerea datelor criptate conținute în telefoanele mobile în cauză. Astfel, autoritățile slovace sunt cele care, după primirea datelor criptate, le-au decriptat și le-au făcut inteligibile.
”Rezultă că, în lipsă de probe, divulgarea transcrierilor în cauză nu poate fi considerată imputabilă Europol, astfel încât nu se poate concluziona că există o legătură de cauzalitate suficient de dovedită între prejudiciul invocat și un eventual comportament al acestei agenții”, a arătat Tribunalul european.
Referitor la prejudiciul pe care Marian Kočner a pretins că l-a suferit ca urmare a includerii numelui său de către Europol în „listele mafioților”, Tribunalul constată că reclamantul nu a prezentat niciun element de probă de natură să demonstreze că aceste liste ar fi fost întocmite și ținute de Europol.
”Tribunalul subliniază că, chiar și înainte de asasinarea domnului Kuciak și a doamnei Kušnírová, presa slovacă îl prezenta ocazional pe domnul Kočner ca fiind un „mafiot”, iar nu numai, astfel cum a susținut acesta, drept un „întreprinzător controversat”, ceea ce exclude posibilitatea ca această prezentare să își aibă originea în raportul din 13 ianuarie 2019”, au stabilit judecătorii europeni.
În aceste condiții, Tribunalul a respins în totalitate acțiunea lui Marian Kočner.
DOCUMENT – Hotărârea în cauza T-528/20 Kočner/Europol:
Partajează acest conținut:
