Titlul problemei de drept: nelegalitatea procesului verbal de contravenţie în cazul în care amenda stabilită de către agentul constatator este în cuantum mai mic decât cel prevăzut de legea contravenţională sancţionatorie (Curtea de Apel Suceava/Tribunalul Suceava)
- Materia: drept administrativ și fiscal
- Subcategoria: alte tipuri de cauze
- Obiect Ecris: 4850, anulare act administrativ
- Act normativ incident: art. 17 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor; Decizia ÎCCJ nr. 13/2018 (RIL)
- Cuvinte-cheie: proces-verbal de contravenție, amendă
Practica judiciară
Într-o opinie s-a apreciat că se impune anularea procesului-verbal de contravenţie pentru nelegalitatea sancţiunii contravenţionale aplicate, sancţiunea trebuind a fi aplicată conform legii.
Într-o altă opinie s-a apreciat că în cazul de faţă ar interveni cel mult o nulitate relativă a procesului-verbal de contravenţie, condiţionată de dovedirea unei vătămări din partea contravenientului căruia i s-a aplicat o sancţiune în cuantum mai mic decât prevede legea, vătămare care însă nu este dată în cauză având în vedere faptul că petentul contravenient nu poate fi vătămat prin aplicarea unei sancţiuni mai mici decât cea prevăzută de lege. S-a reţinut că nu pot fi avute în vedere alte nulităţi relative şi absolute în privinţa procesului-verbal de contravenţie decât cele reţinute de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin RIL 13/2018 şi 22/2007.
Opinia referentului
Nu a fost exprimată.
Opinia formatorului INM
În conformitate cu practica judiciară a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în materie contravenţională (spre exemplu, Deciziile RIL nr. XXII/2007, 6/2015 sau 13/2018), sediul materiei pentru problematica nulităţii absolute în materie contravenţională este dat de dispoziţiile art. 17 din O.G. nr. 2/2001.
Astfel, atrage nulitatea absolută a procesului-verbal de contravenţie lipsa menţiunilor privind numele, prenumele şi calitatea agentului constatator, numele şi prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice, lipsa denumirii şi a sediului acesteia, a faptei săvârşite şi a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator.
În practica judiciară, acestor motive de nulitate absolută li s-a adăugat încălcarea normelor de competenţă la întocmirea procesului-verbal. Într-adevăr, acceptând că procesul verbal de constatare a contravenţiei şi de aplicare a sancţiunii este act administrativ tipic, deoarece întruneşte toate elementele acestuia aşa cum sunt definite de art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, şi ţinând cont că normele de competenţă sunt de ordine publică în această materie, rezultă cu necesitate că încălcarea normelor de competenţă referitoare la constatarea contravenţiei şi/sau aplicarea sancţiunii se sancţionează cu nulitatea absolută a procesului-verbal (cu menţiunea că distincţia nulitate absolută – nulitate relativă este relevantă în dreptul contravenţional, nu şi în restul dreptului administrativ).
Încălcarea altor dispoziţii legale atrage nulitatea relativă a procesului-verbal de contravenţie.
Observaţie: în cuprinsul paragrafului 37 din decizia nr. 13/2018 considerăm că s-a strecurat o inadvertenţă, în măsura în care s-a afirmat că din statuările anterioare ale instanţei supreme rezultă că, în mod constant, s-a reţinut că, în ceea ce priveşte procesele-verbale de contravenţie, motivele de nulitate relativă sunt reglementate de dispoziţiile art. 16 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 şi motivele de nulitate absolută sunt reglementate de dispoziţiile art. 17 din acelaşi act normativ. Aşa cum s-a observat în doctrină (a se vedea M. Ursuţa, Dreptul contravenţional şi procedura judiciară în dreptul public, Editura Hamangiu, 2018, nota 4 de la pag. 29-30), şi cum de altfel arată şi Înalta Curte într-o altă decizie pronunţată în interesul legii (Decizia nr. 8/2018, paragraful 80), [c]azurile în care poate fi invocată nulitatea relativă sunt, teoretic, foarte numeroase, fiind reprezentate de toate încălcările unor dispoziţii legale, altele decât cele pentru care poate fi invocată nulitatea absolută (cf. M. Ursuţa, idem).
Aşa fiind, considerăm că aplicarea unei sancţiuni sub limita legală atrage nulitatea relativă a procesului-verbal de contravenţie şi ar conduce la nulitatea acestuia doar în măsura în care ar produce o vătămare care nu poate fi înlăturată altfel, ceea ce nu este cazul; aşa numita „vătămare”, profită de fapt contravenientului.
De aceea, propunem următoarea soluţie: aplicarea unei sancţiuni sub limita legală nu constituie motiv de anulare a procesului-verbal de contravenţie.
Punctul de vedere al Secției de contencios administrativ și fiscal a ÎCCJ
Cu majoritate se susține soluția propusă în opinia formatorului INM.
Opinii exprimate de participanții la întâlnire:
Cu unanimitate, participanții au agreat soluția din opinia formatorului INM.
Această problemă de drept a fost discutată la întâlnirea președinților secțiilor de contencios administrativ și fiscal ale Înaltei Curți de Casație și Justiție și curților de apel,dedicată discutării aspectelor de practică neunitară în materia dreptului administrativ și financiar-fiscal – Curtea de Apel Iași, 23-24 mai 2019.
Partajează acest conținut:
