Chiar dacă soția fostului prim-procuror Viorel Gavra, Mariana Gal a câștigat anul trecut la Curtea Europeană a Drepturilor Omul în cauza Gal împotriva României, abia în 28 februarie 2023 decizia a fost publicată în Monitorul Oficial al României. Doar din acest moment, doamna Mariana Gal spune că poate spera „într-o judecată dreaptă, în rejudecarea cauzei„ și în a primi daunele morale. De abia acum trăiește cu speranța că după rejudecare va putea să recupereze măcar o parte din tot ce a cheltuit, fiindcă doamna Gal spune că vândut tot ceea ce a avut numai pentru a se apăra în lupta cu toate instituțiile statului nu mai puțin de 12 ani. Niciodată însă, nimeni nu va putea cuantifica faptul că soțul său s-a îmbolnăvit, că soacra sa s-a îmbolnăvit și a murit, că alți oameni din jur au avut aceeași soartă și că atâția ani spune că i-a mulțumit lui Dumnezeu că vede dimineața, dar nu știa dacă va apuca seara fiindcă ani de zile nu a putut trage aer în piept pe fondul stresului iscat de ceea ce numește „malaxorul DNA Oradea„. Doamna Mariana Gal spune că a reușit să stea în picioare și că e vie numai pentru că a luptat pentru copilul său în tot acest timp în ochii căruia nu a putut să se uite ani de zile. „ Nu am putut să mă uit în ochii copilului meu care într-o zi auzindu-mă vorbind la telefon nu a mai rezistat și m-a luat de piept și m-a întrebat: <Mamă, ești vinovată cu ceva?> I-am spus:<Mamă, nici nu îi cunosc pe oamenii aceia!> „
Denunțuri la comandă
Poveste debutează în ianuarie 2012, când celebra „unitate de elită” a DNA de la Oradea, unde activa la fel de celebrul procuror Ciprian Man, a decis să o cerceteze și, ulterior, să o trimită în judecată pe Mariana Gal, soția prim-procurorului, de la vremea respectivă, al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor, Viorel Gavra, pentru complicitate la trafic de influență. Mariana Gal spune că toată viața s-a ținut departe de ceea ce înseamnă lumea justiției și a mers până acolo încât nu a onorat nici invitațiile la care ar fi trebuit să participe alături de soțul său „fiindcă îmi doream să trăiesc în lumea mea simplă, să-mi văd de copilul meu, de familia mea„. În acest context, doamna Gal își amintește că atunci când a fost chemată să dea declarație la DNA nici nu l-a cunoscut pe procurorul Ciprian Man. „I-am spus tot timpul domnul polițist că eu așa stiam că prima dată îți ia declarație un polițist. Au fost trei ore și jumătate de teroare la care nu m-am așteptat, fiindcă eu m-am dus acolo cu inima deschisă, știam că nu au cu ce să mă prindă, nu aveam contracte cu statul, nu aveam nimic care să mă împiedice să mă duc acolo, ca dovadă m-am dus imediat ce m-au chemat. Acolo, Ciprian Man mi-a spus că am posibilitatea să fac denunțuri și că îmi dau ei nume, au spus numele unor oameni de care auzise, dar și nume ale unor oameni de care nici nu știam că există. Mi-au spus de Popa Vasile, de numele unor judecători, de patronul Selina, Beniamin Rus. Fiindcă nu am acceptat îmi tot spunea: <V-ați gândit? Dacă nu veți avea de suferit, dar nu numai dumneavoastră, ci și soțul umneavoastră…A urmat o serie de înjurături…Pot să spun că nici nu am văzut literele când am scris declarația luată sub teroare. Când am ieșit de acolo nu mi-am văzut nici mașina, am intrat într-o farmacie, o doamnă m-a văzut în ce stare sunt, m-a pus să stau jos, mi-a dat un pahar de apă, o tabletă„, a rememorat soția fostului prim procuror ziua în care a început practice Golgota sa și a familiei sale.
La baza anchetei din procesul Marianei Gal au stat o serie de denunțuri făcute în fața celor de la DNA Oradea de doi frați. Unul dintre denunțători a făcut obiectul unor procese penale, pentru fals și înșelăciune. Acești martori au susținut, în fața organelor de urmărire penală, printre altele, că Mariana Gal și o cunoștință a acesteia le-ar fi promis că îi vor ajuta să obțină decizii favorabile în soluționarea dosarelor penale.Mariana Gal spune că nu îi cunoaște pe oamenii aceștia nici dacă îi vede pe stradă și că toată interacțiunea ar fi durat poate sub un minut.
Din documentele ajunse pe masa CEDO, rezultă că unul dintre cei doi frați denunțători a formulat denunțul printr-un document scris, trimis, la data de 7 februarie 2012, din Irlanda, după ce, anterior, el i-a informat pe procurorii DNA Oradea că urmează să părăsească România.
Când instanța de fond, Tribunalul Cluj, a decis, să o achite pe Mariana Gal, stabilind că denunțul martorului plecat în Irlanda nu a fost pe deplin sincer. „Afirmația reclamantei cu privire la provocarea denunțului a fost confirmată de declarațiile făcute de ceilalți martori, care au indicat dorința DNA de a-l implica în acest dosar pe soțul Marianei Gal, procurorul Viorel Gavra”, se arată în motivarea instanței.La apel însă, în 2015, Curtea de Apel Cluj a constatat că este imposibil să asigure prezența denunțătorului din Irlanda. Drept pentru carea decis să desființeze hotărârea Tribunalului Cluj și să o condamne pe Mariana Gal la o pedeapsă de 3 ani cu suspendare, „probele admise fiind denunțurile și respingând probele care susțineau afirmația de provocare”. Înalta Curte de Casație și Justiție a menținut decizia Curții de Apel Cluj.
Mariana Gal a dat, după această sentință definitivă, statul român în judecată la CEDO, acuzând că nu i s-a oferit posibilitatea, în nicio etapă a procedurii, de a-l interoga pe denunțătorul din dosar, fiind, astfel, încălcate articolele 6.1 și 6.3 litera „d” din Convenția CEDO.
Curtea Europeană a Drepturilor Omul s-a pronunțat în această speță la data de 30 august 2022, însă decizia a fost publicată în Monitorul Oficial al României abia la data de 28 februarie 2023. CEDO a constatat că denunțul persoanei plecate în Irlanda a stat la baza acuzării și „au fost făcute în schimbul unei promisiuni din partea anchetatorilor”. Mai mult, se arată că refuzul instanței de apel de a permite Marianei Gal să efectueze o examinare în contradictoriu cu privire la credibilitatea și fiabilitatea acestor probe a afectat în mod substanțial echitatea procedurii, în special a garanțiilor privind protecția dreptului la apărare. Iar acest lucru a afectat semnificativ dreptul la apărare, constatând că, în acest caz, a fost încălcată Convenția CEDO, Curtea a decis că statul român trebuie să-i plătească Marianei Gal 6.000 de euro, reprezentând prejudiciul moral, și 3.000 de euro, reprezentând cheltuielile de judecată. „Sfatul meu pentru cine vrea să asculte esă nu acuzi pe nimeni pe nedrept.Durerea extraordinară pe care o simt, durerea sufletească…Îi mulțumesc lui Dumnezeu că sunt vie, că sunt în picioare…Cred că au vrut să mă omoare„, spune Mariana Gal care își amintește de episodul împușcăturilor de la firma sa, dar și de faptul că era urmărită de trei mașini, la stânga, în față în spate.
Partajează acest conținut:
