Material realizat de Răzvan Doseanu, avocat Oradea – Societatea de avocați ”DOSEANU&ASOCIAȚII”
Am constatat în ultimul timp că unii dintre practicienii dreptului nu cunosc dispozițiile legale privind exercitarea profesiei de avocat, noțiunea de ”interese contrarii” și imposibilitatea organelor de urmărire penală sau a instanțelor de judecată de a limita dreptul suspectului sau inculpatului de a-și alege avocatul. Interesele contrarii ale unor clienți există doar atunci când aceștia au poziții procesuale diferite, respectiv un client recunoaște comiterea faptei, iar celălalt client neagă comiterea faptei. Nu vor exista niciodată interese contrarii atât timp cât ambii clienți uzează de dreptul de a nu da declarații, adoptând o strategie de apărare comună.
Există situații în care doi clienți diferiți doresc să fie asistați de către același avocat, deși situațiile lor juridice sunt diferite și apărările lor în cauză sunt diferite. Într-o astfel de situație, după ce ambii clienți sunt informați despre situația juridică, respectiv despre posibilitatea unui conflict de interese, aceștia pot opta să aleagă avocați diferiți sau să fie asistați în continuare de același avocat, dându-și acordul expres privind prestarea activității de asistență juridică (articolul 116 litera c din Statutul profesiei de avocat).
Dreptul unui suspect sau inculpat de a-și alege avocatul în care are încredere nu poate fi cenzurat de către organele de urmărire penală sau instanțele de judecată. În practica judiciară, în ipoteza în care doi inculpați doresc să fie asistați de același avocat, deși situațiile lor juridice pot fi apreciate ca fiind diferite și pot necesita strategii de apărare care să fie adaptate situației juridice a fiecăruia dintre ei, urmează ca organul de urmărire penală sau instanța de judecată să desemneze un apărător din oficiu pentru unul dintre inculpați, pentru asigurarea deplină a exercitării dreptului la apărare și pentru a se asigura că interesele ambilor clienți sunt pe deplin apărate.
Comments 1