Două asociații ale magistraților cer ”desființarea necondiționată” a Secției Speciale

Asociația Forumul Judecătorilor din România și Asociația Inițiativa pentru Justiție au solicitat ”desființarea necondiționată” a Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție (SIIJ). Solicitarea vine ca urmare a declarațiilor liderului UDMR Csoma Botond, care a susținut că dorește ca, după desființarea SIIJ, să fie înființată o structură similară în cadrul Parchetului general. Asociațiile magistraților consideră că „orice încercare de redenumire a Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, inclusiv prin translatarea sa în cadrul PÎCCJ sub forma unei direcții, precum și renașterea unei astfel de structuri, sub orice formă, sunt la fel de nocive”.

Comunicatul integral al celor două asociații ale magistraților, în continuare.

Asociația Forumul Judecătorilor din România și Asociația Inițiativa pentru Justiție au luat act cu stupefacție de declarațiile dlui Csoma Botond, lider al grupului parlamentar UDMR din Camera Deputaților (”Suntem de acord cu desființarea Secției Speciale, dar nu suntem de acord ca aceste atribuții să revină la DNA. Solutia ar fi să se înființeze o structură în cadrul Parchetului general, sub controlul procurorului general sau a adjunctului desemnat de acesta. Liberalii sunt de acord cu această poziție”), care sunt contrare atât Programului de guvernare, cât și promisiunilor ferme făcute organismelor europene în sensul desființării necondiționate a Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție.

Reamintim că, prin Avizul nr.934 din 20 octombrie 2018, Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept a Consiliului Europei (Comisia de la Veneția) a sugerat reconsiderarea înființării unei secții speciale pentru anchetarea magistraților (ca alternativă, s-a propus folosirea unor procurori specializați, simultan cu măsuri de salvgardare procedurale eficiente).

Prin Raportul ad hoc privind România, adoptat de Grupul de state împotriva corupției (GRECO), s-a indicat faptul că secția pare ca „o anomalie în actuala structură instituțională, în special din cauza (i) faptului că nu au existat date sau evaluări specifice care să demonstreze existența unor probleme structurale în justiție care să justifice o astfel de inițiativă; (ii) din cauza modului în care este desemnată conducerea și a (iii) faptului că această secție nu ar avea la dispoziție anchetatori și instrumente de investigație adecvate, spre deosebire de alte organe de urmărire penală specializate. De asemenea, s-a subliniat faptul că acest organism ar fi supraîncărcat din pricina proiectelor de dispoziții care prevăd transferul imediat al multor cauze de la alte parchete, în timp ce numărul mic de personal nu este corespunzător pentru soluționarea acestora. Mai mult, această nouă secție va urmări infracțiunile, chiar dacă sunt implicate alte persoane, împreună cu magistrații.”

Prin Avizul nr. 950 din 24 iunie 2019, Comisia de la Veneția a reținut că ”motivele pentru înfiinţarea Secției speciale pentru investigarea infracțiunilor din justiţie, cu o competență definită vag, rămân neclare. Procurorii pe poziţii înalte din această Secție au fost numiți în cadrul unui regim tranzitoriu care a eliminat de facto aripa procurorilor din cadrul Consiliului Suprem al Magistraturii din procesul de luare a deciziilor, care nu este în acord cu conceptul instituțional al CSM. Nu este clar în ce măsură procurorii din cadrul Secţiei și procurorul şef al acesteia se află sub controlul ierarhic integral al procurorului general. Întrucât Secţia nu ar fi în măsură să soluționeze în mod eficace toate cauzele care intră în sfera sa de competență, aceasta riscă să constituie un obstacol în calea luptei împotriva corupției și a criminalității organizate”.

Avizul Biroului Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni cu privire la cererea adresată de Asociația Forumul Judecătorilor din România referitoare la situația independenței justiției din România din 25 aprilie 2019, precum și Avizul Biroului Consiliului Consultativ al Procurorilor Europeni cu privire la cererea adresată de Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor referitoare la situația independenței procurorilor din România din 16 mai 2019 ”recomandă abandonarea în totalitate a înființării secției speciale separate pentru investigarea infracțiunilor comise de judecători și procurori”.

De asemenea, concluziile Avocatului general CJUE, Michal Bobek, publicate la 23.09.2020, la Luxembourg, în primul set de șase cereri de decizie preliminară (cauzele ”Asociația Forumul Judecătorilor din România și alții”) vizând, în esență, statul de drept în România, au concluzionat că ”articolul 47 al doilea paragraf din Cartă, precum și articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf TUE trebuie interpretate în sensul că se opun înființării unei secții de parchet specifice cu competență exclusivă pentru infracțiunile săvârșite de magistrați dacă înființarea unei astfel de secții nu este justificată de motive reale și suficient de importante aduse la cunoștința publicului într‑un mod lipsit de ambiguitate și accesibil și dacă ea nu este însoțită de garanții suficiente pentru a înlătura orice risc de influență politică asupra funcționării și compunerii sale”.

Avocatul general CJUE a reținut că ”înființarea unei structuri de parchet dedicate, cu competență exclusivă pentru infracțiunile săvârșite de magistrați, are un impact potențial clar asupra percepției publice cu privire la independența și imparțialitatea judecătorilor. Aceasta individualizează magistrații ca grup profesional care necesită o structură administrativă separată a Ministerului Public. Astfel cum a subliniat Comisia, acest aspect este susceptibil să creeze impresia unei infracționalități extinse sau chiar a unei corupții în sistemul judiciar. Ea are ca efect plasarea infracțiunilor săvârșite de judecători (care pot fi de orice natură) la un nivel de gravitate echivalent cu cel al corupției, al criminalității organizate sau al terorismului, singurele alte materii pentru care există structuri specializate în cadrul Ministerului Public român” (…) 307. Mai simplu spus, atunci când se așază laolaltă toate amenințările, imaginea care se conturează nu este neapărat cea a unei protecții sporite a judecătorilor. Ceea ce apare, de manieră îngrijorătoare, în prim plan este o superstructură atotputernică ce ar putea, bineînțeles, să protejeze, dar care ar putea la fel de bine și să controleze și, prin urmare, să influențeze. Poate că în aceasta constă paradoxul întregii idei: întrucât judecătorii fac se pare obiectul unor presiuni cauzate de nenumărate denunțuri, este necesară crearea unei unități centralizate cu competență exclusivă în această materie. Însă, în termeni de potențial structural de utilizare abuzivă, faptul de a dispune de o unitate centralizată și specializată devine și mai periculos. Sistemele deconcentrate, descentralizate sunt probabil uneori necoordonate, dar sunt în general mult mai reziliente. În schimb, în sistemele centralizate este suficient să se preia controlul asupra centrului de comandă.”

În fine, între angajamentele pe care România și le-a asumat prin aderarea la Uniunea Europeană se remarcă demonstrarea sustenabilității şi a ireversibilității progreselor în cadrul luptei împotriva corupției, ceea ce presupune întărirea instituțională a Direcției Naționale Anticorupție. Măsura de înființare a acestei secții speciale sau a oricărei alte direcții centralizate afectează în mod direct o structură cu rezultate notabile (Direcția Națională Anticorupție), recunoscute de Comisia Europeană și alți parteneri externi.

Prin urmare, orice încercare de redenumire a Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, inclusiv prin translatarea sa în cadrul PÎCCJ sub forma unei direcții, precum și renașterea unei astfel de structuri, sub orice formă, sunt la fel de nocive. Principial, orice unitate centralizată și specializată care ar putea ancheta magistrații este incompatibilă cu cerințele statului de drept. Modelul legislativ anterior, care presupunea repartizarea teritorială, orizontală și verticală, a structurilor de parchet ce puteau investiga magistrații (PÎCCJ, parchetele de pe lângă curțile de apel, DNA, DIICOT), era unul descentralizat și deconcertat, cu rezultate notabile (inclusiv magistrați condamnați), oricum, cu riscuri mult mai mici de control asupra centrului de comandă, așa cum arată și Avocatul General al CJUE.

În consecință, Asociația Forumul Judecătorilor din România și Asociația Inițiativa pentru Justiție solicită puterii legislative, așa cum de nenumărate ori au făcut în ultimii ani, să desființeze necondiționat Secția Specială, pentru a respecta coordonatele statului de drept și standardele în materie ale Uniunii Europene.