BihorJust continuă azi prezentarea argumentelor în baza cărora judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Maramureș a decis excluderea mai multor acte de urmărire penală din dosarul a 11 tineri din Sălaj, acuzați de trafic de droguri. În prima parte, v-am prezentat motivele pentru care magistratul a constatat nulitatea unei ordonanțe prin care a fost autorizată folosirea unui imvestigator sub acoperire și a unui colaborator în ceea ce privește activitatea unuia dintre inculpați. În episodul de azi ne vom referi la ordonanțe emise de procuror în privința cărora judecătorul a considerat că sunt ”copy-paste” după altele mai vechi și la aspecte despre care magistratul susține că ar duce la concluzia existenței unei ”provocări polițienești”.
Ordonanțe ”copy-paste”
În ceea ce priveşte ordonanţa din data de 26.02.2021 privind autorizarea folosirii în cauză a investigatorului sub acoperire cu identitatea atribuită (…) şi a colaboratorului căruia i s-a atribuit identitatea de (…), judecătorul de cameră preliminară constată că aceasta este identică cu ordonanţa din data de 04.02.2021, procurorul nerealizând nicio analiză a temeiurilor care ar justifica un astfel de procedeu probator, fiind practic în faţa unui „copy-paste” a conţinutului ordonanţei din data de 04.02.2021.
Judecătorul de cameră preliminară constată că, în lipsa unor elemente suplimentare, câtă vreme în cadrul perioadei de valabilitate a ordonanţei precedente nu expirase, emiterea ordonanţei din 26.02.2021 apare total nelegală şi încălcând principiul loialităţii administrării probelor.
Pentru toate considerentele de mai sus (…), vor fi lovite de nulitate şi actele subsecvente, respectiv ordonanţa pentru autorizarea folosirii în cauză a unui investigator sub acoperire, precum şi autorizarea pentru participarea acestuia la anumite activităţi din data de 26.02.2021, precum şi a ordonanţei cu caracter confidenţial de atribuire a identităţii fictive colaboratorului (…), proces-verbal întocmit în 26.02.2021, ordonanţa din 01.03.2021, raport de constatare tehnico-ştiinţifică nr. (…) din 03.03.2021.
Situaţia este absolut identică şi în privinţa ordonanţei de autorizare din data de 08.03.2020, aceasta fiind formală, existând o copiere integrală a conţinutului ordonanţei din data de 04.02.2021.
Judecătorul de cameră preliminară constată însă că, deşi emiterea ordonanţei din data de 15.03.2021 viza activitatea infracţională a inculpaţilor Chereji Andrei Adrian, Labo Ionel Adrian şi Breazdău Radu Bogdan, în fapt, potrivit actelor depuse la dosar, activitatea sub acoperire a vizat-o pe inculpata Prodan Mădălina, or aceste aspecte exced cadrului instituit prin dispoziţia de autorizare şi, implicit, condiţiilor de legalitate.
Pentru considerentele de mai sus, actele procesuale şi procedurale efectuate ca urmare a punerii în executare a ordonanţei din 15.03.2021 şi care vizează activitatea presupus infracţională a inculpatei Prodan Mădălina sunt lovite de nulitate.
Cu privire la ordonanţa din data de 17.03.2021 (…), judecătorul de cameră preliminară a apreciat că aceasta întruneşte standardele minime de legalitate. Judecătorul de cameră preliminară apreciază însă că atât condiţiile de legalitate, cât şi principiul loialităţii probelor nu au fost respectate cu ocazia emiterii ordonanţei din data de 23.03.2021. Practic, într-un interval de o săptămână, procurorul emite două ordonanţe vizând aceeaşi activitate infracţională, privind aceleaşi persoane, fără nicio justificare reală, dimpotrivă activităţile autorizate tinzând să prelungească activitatea infracţională în scopul obţinerii de probe.
De altfel, după cum se poate observa, ordonanţa din data de 23.03.2021 are conţinut identic cu cea emisă cu doar 6 zile înainte (şi care încă avea valabilitate pentru efectuarea activităţii autorizate), singurul element schimbat fiind numele colaboratorului. În aceste condiţii, este evident că analiza condiţiilor privind încuviinţarea măsurii speciale de anchetă a fost una formală, care contravine condiţiilor impuse de dispoziţiile legale în materie şi de standardele Convenţiei europene a drepturilor omului. Pe cale de consecinţă, constatând nulitatea actului principal, respectiv ordonanţa din data de 23.03.2021, judecătorul de cameră preliminară va dispune şi anularea actelor subsecvente efectuate în baza ordonanţei lovite de nulitate.
Pentru aceleaşi motive, judecătorul de cameră preliminară a constatat nulitatea ordonanţei emise la aceeaşi dată de 23.03.2021, prin care a fost autorizată folosirea în cauză a investigatorului sub acoperire cu identitatea atribuită (…) şi a colaboratorului căruia i s-a atribuit identitatea de (…).
Aşadar, în data de 23.03.2021 au fost emise două ordonanţe de autorizare a investigatorului sub acoperire, cu conţinut absolut identic, singurul element schimbat fiind numele colaboratorului investigatorului sub acoperire. Având în vedere că cele două ordonanţe sunt formale, judecătorul de cameră preliminară va constata şi nulitatea celei de-a doua ordonanţe emise în data de 23.03.2021 şi ca o consecinţă directă şi a actelor procesuale şi procedurale efectuate ulterior în baza autorizaţiei.
Cinci colaboratori introduși în decurs de o săptămână
Judecătorul de cameră preliminară urmează a constata şi nulitatea ordonanţei din 21.05.2021 prin care s-a dispus prelungirea autorizării folosirii în cauză a investigatorului sub acoperire (…) şi a colaboratorului cu identitatea atribuită (…), precum şi a actelor subsecvente, potrivit dispozitivului prezentei hotărâri.
Judecătorul de cameră preliminară constată că, în intervalul 24.05.2021-28.05.2021, au fost emise cinci autorizaţii de investigaţie sub acoperire şi de autorizare a participării la anumite activităţi, două dintre acestea chiar în aceeaşi zi. Toate aceste ordonanţe au acelaşi conţinut, singurul element schimbat fiind numele colaboratorului investigatorului sub acoperire.
Judecătorul de cameră preliminară apreciază că ordonanţele de autorizare au fost emise fără respectarea condiţiilor de fond prevăzute de lege pentru autorizarea unor astfel de măsuri, în scopul obţinerii de probe, ceea ce a determinat însă continuarea activităţii presupus infracţionale. Judecătorul de cameră preliminară apreciază că nu poate fi reţinută ca o practică de anchetă loială introducerea în decurs de o săptămână a cinci colaboratori ai investigatorului sub acoperire, care inevitabil întreţin perseverenţa infracţională a persoanelor suspectate de comiterea unor astfel de acte.
Pentru aceste considerente, ordonanţele arătate (…) sunt lovite de nulitate, fiind emise cu încălcarea condiţiilor legale şi a principiului loialităţii administrării probaţiunii şi, pe cale de consecinţă, şi actele subsecvente efectuate cu ocazia punerii în executare a măsurilor autorizate.
”Provocare polițienească”
Judecătorul de cameră preliminară remarcă faptul că, în intervalul 04.02.2021- 08.03.2021, au fost emise trei ordonanţe de autorizare a investigatorului sub acoperire şi de autorizare pentru participarea la anumite activităţi, cu un conţinut identic, singurul element schimbat fiind numele colaboratorului investigatorului sub acoperire.
Aceste aspecte conduc la concluzia că introducerea investigatorului sub acoperire şi a colaboratorului are semnificaţia unei „provocări poliţieneşti”, cel puţin din perspectiva formală, ca şi chestiuni de fond nefăcându-se o analiză efectivă în această fază procesuală, chestiunea urmând a fi analizată ulterior, necesitând administrare de probatoriu suplimentar. Judecătorul de cameră preliminară apreciază că introducerea a trei colaboratori, fără o analiză concretă a condiţiilor investigaţiei care să determine şi mai ales să justifice o astfel de măsură intruzivă, în ceea ce priveşte dreptul la un proces echitabil, are semnificaţia unei acţiuni cu caracter provocator pentru ca persoana să continue săvârşirea unei fapte penale, în scopul obţinerii de probe.
Judecătorul de cameră preliminară are în vedere faptul că principiul loialităţii în administrarea probelor interzice utilizarea oricărei strategii sau manopere ce au ca scop administrarea cu rea-credinţă a unui mijloc de probă sau care are ca efect provocarea comiterii unei infracţiuni în vederea obţinerii unui mijloc de probă dacă prin aceste mijloace se aduce atingere dreptului persoanei la un proces echitabil.
În mod constant, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că există „provocare poliţienească” atunci când agenţii implicaţi nu se limitează să examineze de o manieră pur pasivă o activitate infracţională, iar influenţa din partea acestora este de natură a incita la comiterea de infracţiuni (cauza Teixera de Castro contra Portugaliei, 9 iunie 1998).
Judecătorul de cameră preliminară apreciază că pentru a se putea reţine existenţa unei incitări din partea organelor judiciare faţă de o persoană în vederea săvârşirii sau continuării săvârşirii unei fapte penale, în scopul obţinerii unei probe, trebuie realizată o analiză atât a condiţiilor substanţiale, cât şi a celor formale ale conceptului de provocare poliţienească.
Judecătorul de cameră preliminară apreciază că folosirea instituţiei investigatorului sub acoperire, a colaboratorilor şi a autorizării efectuării unor activităţi în maniera reţinută depăşeşte rolul pro-activ al unor astfel de procedee investigative şi demonstrează faptul că organele judiciare s-au alăturat desfăşurării activităţii infracţionale în scopul obţinerii de probe, fiind inadmisibilă lăsarea desfăşurării a unui număr de 899 acte materiale în sarcina inculpatului Chereji Andrei Adrian, 210 acte materiale în sarcina inculpatului Hendea Ioan, 199 de acte materiale în sarcina inculpatului Islamovici Rareş Sorin, 152 de acte materiale în sarcina inculpatului Chechişan Vlad Dănuţ, 121 de acte materiale în sarcina inculpatului Onuţan Gabriel Szilard, 100 de acte materiale în sarcina inculpatului Mureşan Ionuţ Ilie Teodor, 98 de acte materiale în sarcina inculpatului Sas Dorin Gheorghe, 71 de acte materiale în sarcina inculpatului Breazdău Radu Bogdan, 20 de acte materiale în sarcina inculpatului Labo Ionel Adrian, 14 acte materiale în sarcina inculpatului Crăciun Alexandru, 7 acte materiale în sarcina inculpatei Prodan Mădălina Maria.
Or, aşa cum s-a arătat în doctrină, dar şi în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, măsurile specifice de investigaţie au în special rol pro-activ, acestea trebuind utilizate tocmai în vederea preîntâmpinării săvârşirii de infracţiuni.
Pe de altă parte, dat fiind caracterul intruziv al acestor măsuri, în special în ceea ce priveşte dreptul la un proces echitabil, utilizarea tehnicilor sub acoperire trebuie să aibă loc doar după o analiză temeinică, fiind necesar să existe întotdeauna un just echilibru între combaterea activităţii infracţionale şi respectarea drepturilor fundamentale, ceea ce în speţă nu s-a realizat.
Precizare: intertitlurile și sublinierile din text aparțin BihorJust
Partajează acest conținut:
