Decizia nr. 27/2020, publicată în M. Of. nr. 536 din 23 iunie 2020
Soluția: Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Braşov – Secţia civilă în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile.
În aplicarea dispoziţiilor art. 997 din Codul de procedură civilă şi art. 53 alin. (2) din Legea nr. 101/2016 privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, cu modificările şi completările ulterioare, stabileşte că procedura ordonanţei preşedinţiale nu este admisibilă în materia suspendării executării unei garanţii de bună execuţie aferente unui contract de achiziţie publică.
Considerente:
[…] 84. În ce priveşte prima întrebare, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept constată că procedura ordonanţei preşedinţiale în materia suspendării executării unei garanţii de bună execuţie, aferentă unui contract de achiziţie publică, nu este admisibilă.
85. Dispoziţiile relevante din Legea nr. 101/2016 sunt cele cuprinse în art. 53 alin. (11) şi (2) şi art. 68, redate anterior.
86. În cauza în care s-a formulat sesizarea s-a solicitat suspendarea executării garanţiei de bună execuţie, anexă la contractul de achiziţie publică, pe cale de ordonanţă preşedinţială.
87. Fiind anexă la contractul de achiziţie publică, garanţia de bună execuţie face parte integrantă din acesta, iar cererile şi acţiunile la care sunt îndrituite părţile sunt cele prevăzute de legea specială, respectiv Legea nr. 101/2016, care se referă la contractele de achiziţie publică.
88. Prin urmare, nu sunt aplicabile dispoziţiile art. 2.321 din Codul civil, care se referă la garanţiile autonome; de altfel, prin întrebarea prealabilă nu se face trimitere la aceste dispoziţii legale, ci numai la acele norme de drept procesual civil cuprinse în Codul de procedură civilă şi în Legea nr. 101/2016.
89. Art. 68 din Legea nr. 101/2016 dispune că prevederile acestei legi se completează cu dispoziţiile Legii nr. 554/2004, ale Legii nr. 134/2010 şi ale Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, doar în măsura în care nu sunt contrare dispoziţiilor Legii nr. 101/2016.
90. Executarea garanţiei de bună execuţie face parte din executarea contractului de achiziţie publică, or, potrivit prevederilor art. 53 alin. (11) din Legea nr. 101/2016, procesele şi cererile care decurg din executarea contractelor administrative (contractul de achiziţie publică fiind, fără îndoială, un contract administrativ) se soluţionează în primă instanţă de către instanţa civilă de drept comun.
91. Potrivit art. 53 alin. (2) din Legea nr. 101/2016, în cazuri temeinic justificate şi pentru prevenirea unei pagube iminente, instanţa, până la soluţionarea fondului cauzei, poate dispune, la cererea părţii interesate, prin încheiere motivată, cu citarea părţilor, suspendarea executării contractului.
92. Litigiul în legătură cu care s-a formulat cererea de ordonanţă preşedinţială se referă la constatarea inexistenţei dreptului de a cere executarea garanţiei de bună execuţie, ce derivă din contractul de achiziţie publică.
93. Existenţa legii speciale – Legea nr. 101/2016 -, care prevede posibilitatea formulării, în temeiul art. 53 alin. (2), a unei cereri de suspendare a executării contractului până la soluţionarea fondului cauzei, nu permite părţii interesate decât folosirea acestei căi.
94. Chiar dacă litigiul este soluţionat de o instanţă de drept comun, legea aplicabilă este cea specială, respectiv Legea nr. 101/2016, ceea ce înlătură incidenţa dispoziţiilor din Codul de procedură civilă, care reprezintă dreptul comun în materie, după cum se dispune prin chiar dispoziţiile art. 68 din Legea nr. 101/2016.
95. Cu alte cuvinte, rezolvarea conflictului dintre cele două norme juridice concurente, ce fac obiectul primei întrebări prealabile, se realizează pe baza principiului lex specialis derogant lex generali, fiind vorba, aşadar, despre aplicarea cunoscutelor adagii juridice latineşti – specialia generalibus derogant, generalia specialibus non derogant.
96. De altfel, potrivit dispoziţiilor art. 997 din Codul de procedură civilă, ordonanţa preşedinţială este provizorie, iar efectele acesteia, în cazul admiterii cererii, s-ar produce până la soluţionarea litigiului asupra fondului. Or, câtă vreme legea specială prevede posibilitatea formulării unei cereri de suspendare a executării contractului până la soluţionarea pe fond a litigiului, o eventuală cerere de suspendare provizorie a executării contractului nu ar putea produce efecte decât până la soluţionarea cererii de suspendare, însă această posibilitate nu a fost prevăzută de legiuitor.
97. În situaţii similare, când legiuitorul a dorit să prevadă posibilitatea exercitării unei cereri de suspendare provizorie a executării, până la soluţionarea cererii de suspendare de drept comun, a făcut-o în mod expres.
98. Astfel, potrivit art. 403 alin. 1 din Codul de procedură civilă din 1865, s-a prevăzut posibilitatea suspendării executării până la soluţionarea contestaţiei la executare sau a altei cereri privind executarea silită, iar în alin. 4 din acelaşi articol s-a prevăzut posibilitatea ca preşedintele instanţei să poată dispună suspendarea provizorie a executării până la soluţionarea cererii de suspendare.
99. Tot astfel, potrivit art. 300 alin. 2 din Codul de procedură civilă din 1865, în cazul recursului, instanţa sesizată cu judecata acestuia poate dispune suspendarea executării hotărârii recurate. În alin. 3 al aceluiaşi articol se prevede că sunt aplicabile dispoziţiile art. 403 alin. 4 din Codul de procedură civilă, referitoare la posibilitatea suspendării provizorii a executării până la soluţionarea cererii de suspendare a executării hotărârii recurate.
100. De asemenea, potrivit art. 719 alin. (1) din Codul de procedură civilă, s-a prevăzut că până la soluţionarea contestaţiei la executare sau a altei cereri privind executarea silită, la solicitarea părţii interesate, instanţa competentă poate suspenda executarea. Potrivit alin. (7) din acelaşi articol, în condiţiile prevăzute de acest alineat, instanţa poate dispune suspendarea provizorie a executării până la soluţionarea cererii de suspendare. Ca atare, în această situaţie, legiuitorul a prevăzut, în mod expres, posibilitatea suspendării provizorii a executării până la soluţionarea cererii de suspendare.
101. În cazul prevăzut de art. 484 alin. (2) din Codul de procedură civilă, se arată că, la cererea recurentului, instanţa sesizată cu judecarea recursului poate dispune suspendarea hotărârii atacate cu recurs. În acest caz, legiuitorul nu a mai prevăzut posibilitatea formulării unei cereri de suspendare provizorie a executării deciziei recurate, până la soluţionarea cererii de suspendare, făcând trimitere la art. 719 din Codul de procedură civilă doar în ceea ce priveşte cauţiunea, nu însă şi la prevederile alin. (7).
102. Ca atare, fiind în prezenţa unui litigiu privind executarea unui contract de achiziţie publică, în cauză devin aplicabile dispoziţiile legii speciale, respectiv ale Legii nr. 101/2016, care prevede, în art. 53 alin. (2), care sunt cererile ce se pot formula de către părţi cu privire la suspendarea executării contractului, nefiind admisibilă formularea unei cereri de suspendare, pe cale de ordonanţă preşedinţială, prevăzută de art. 997 din Codul de procedură civilă, independent de existenţa sau inexistenţa unor motive diferite faţă de cele care se pot invoca în procedura reglementată de Legea nr. 101/2016.
103. Faţă de dezlegarea dată primei întrebări din sesizarea cu soluţionarea căreia a fost învestită Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, rezultă că nu mai este necesar un răspuns şi pentru cea de-a doua întrebare formulată de instanţa de trimitere.
Această decizie este cuprinsă în Buletinul Jurisprudenței Înaltei Curți de Casație și Justiție – culegere de decizii pe anul 2020.
Partajează acest conținut:
