Pot instanțele să interpreteze deciziile Curții Constituționale? Aceasta este întrebarea la care trebuie să răspundă la sfârșitul acestei luni de un complet de 9 judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție.
Chestiunea de drept care trebuie tranșată a pornit de la un dosar de corupție care s-a blocat la un complet de apel, de la Curtea de Apel Alba Iulia.
În acest proces, care se referă la Rareș Pop, fost director al Inspectoratului pentru Control Trafic Rutier Cluj, un judecător a decis ca dosarul să se întoarcă la rejudecare la fond și să fie judecat de un magistrat specializat, în conformitate cu decizia 27/2019 a Curții Constituționale a României.
Al doilea judecător a emis exact contrariul și anume menținerea condamnării. În dosar a intrat și al treilea judecător, și așa s-a născut ideea de a se trimite speța la Înalta Curte de Casație și Justiție pentru a se întreba dacă judecătorul nespecializat în fapte de corupție poate sau nu să judece un dosar de corupție și care ar fi sancțiunea pentru o astfel de faptă.
Conform procedurii pentru o astfel de cauză, s-a format un dosar de către un judecător raportor, care conține opinii de la curțile de apel, de la facultățile de drept dar și de la Parchetul General.
Judecătorul Ștefan Pistol de la ÎCCJ, desemnat pentru această speță, a decis că cererea Curții de Apel Alba este inadmisibilă, deoarece deciziile CCR nu se discută, și a trimis raportul completului de nouă judecători, care va lua decizia finală.
Punctul de vedere îmbrățișat de magistrat se bazează pe o decizie anterioară a ÎCCJ, 24/2015 a completului pentru dezlegarea unei chestiuni de drept în materie penală, potrivit căreia:
”efectele deciziilor Curții Constituționale nu pot fi interpretate, în procesul de aplicare a legii, de către alte instituții ale statului, întrucât un atare demers ar genera o știrbire a competenței sale exclusive în materie. Prin urmare, instanțele judecătorești nu trebuie să interpreteze efectul deciziei, ci să aplice acea decizie într-un mod conform considerentelor sale la cazul dedis judecății”,
un demers considerat pe deplin posibil și în speța de față, după cum apreciază magistratul.
Curtea Constituțională a României a decis în 2019, că doar un judecător specializat în a judeca fapte de corupție poate să judece dosarele DNA.
Lista celor judecați pentru fapte de corupție, de către judecători care nu au urmat cursuri de perfecționare la Institutul Național al Magistraturii este foarte lungă, printre aceștia numărându-se și Liviu Dragnea, fost șef al Camerei Deputaților.
Partajează acest conținut:
