Decizie a Curții Constituționale în legătură cu infracțiunea de contrabandă | Ce fapte NU sunt asimilate acesteia. Explicațiile CCR

Curtea Constituțională a stabilit, printr-o decizie dată joi, că dispozițiile art.270 alin.(3) din Legea nr.86/2006 privind Codul vamal al României încalcă legea fundamentală. Instanța de contencios constituțional se referă la asimilarea în infracțiunea de contrabandă a faptelor de colectare, deținere, producere, transport, preluare, depozitare, predare, desfacere și vânzare a bunurilor sau a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal cunoscând că acestea provin din contrabandă sau sunt destinate săvârșirii acesteia.

Comunicatul Curții Constituționale:

În ședința din data de 24 martie 2022, Curtea Constituțională, în cadrul controlului legilor posterior promulgării, cu majoritate  de voturi:

A admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că sunt neconstituționale dispozițiile art.270 alin.(3) din Legea nr.86/2006 privind Codul vamal al României;

Dispozițiile art.270 alin.(3) din Legea nr.86/2006 au următorul cuprins: „Sunt asimilate infracțiunii de contrabandă și se pedepsesc potrivit alin.(1) colectarea, deținerea, producerea, transportul, preluarea, depozitarea, predarea, desfacerea și vânzarea bunurilor sau a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal cunoscând că acestea provin din contrabandă sau sunt destinate săvârșirii acesteia.”

În argumentarea soluției sale, Curtea a constatat că fapta săvârșită în condițiile art.270 alin.(3) din Legea nr.86/2006 este o infracțiune derivată, corelativă și, cu privire la majoritatea acțiunilor/operațiunilor ce constituie elementul material al infracțiunii, este o infracțiune subsecventă, ce împrumută din caracterul faptei din care provin bunurile/mărfurile care trebuie plasate sub un regim vamal – respectiv din infracțiunea prevăzută la alin.(1) al art.270 din Codul vamal sau din infracțiunile prevăzute la alin.(2) lit.a), b) și c) al aceluiași articol.

Astfel că, în condițiile în care alin.(2) lit.a) al art.270 din Legea nr.86/2006 are stabilit un plafon valoric, reglementarea unei limite valorice similare celei stabilite prin alineatul menționat este necesară pentru o justă individualizare a pedepsei, corespunzătoare pericolului social. Așa încât Curtea a constatat că, nesocotind principiul ultima ratio în materie penală, dispozițiile art.270 alin.(3) din Legea nr.86/2006 nu reglementează un prag valoric sub care fapta nu constituie infracțiune, contrar principiului constituţional al statului de drept, consacrat în art.1 alin.(3) din Legea fundamentală.