Curtea Supremă a decis joi să sesizeze Curtea Constituțională în legătură cu legea care îi scapă pe evazioniști de închisoare. Decizia a fost luată în prezenţa unui număr de 74 judecători, cu respectarea cerinţelor de cvorum prevăzute, precizează Înalta Curte de Casație și Justiție, într-un comunicat de presă emis joi.

Judecătorii reacționează după ce, în proiectul adoptat de Camera Deputaților privind modificarea Legii 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, se arată că persoanele acuzate de evaziune fiscală vor primi o amendă în locul închisorii. Așadar, legea prevede posibilitatea înlocuirii pedepsei cu închisoarea pentru cei inculpaţi pentru evaziune fiscală dacă prejudiciul este până la 100.000 de euro şi dacă îl achită integral.

”Art. 10 – (1) În cazul săvârșirii unei infracțiuni de evaziune fiscală prevăzute la art. 8 și 9, dacă în cursul urmăririi penale sau al judecății, prejudiciul cauzat este acoperit integral, iar valoarea acestuia nu depășește 100.000 euro, în echivalentul monedei naționale, se poate aplica pedeapsa cu amendă. Dacă prejudiciul cauzat și recuperat în aceleași condiții este de până la 50.000 euro, în echivalentul monedei naționale, se aplică pedeapsa cu amendaˮ, prevede proiectul adoptat de Camera Deputaților.

Comunicatul Înaltei Curți de Casație și Justiție:

La data de 17.12.2020, ora 14, constituită în Secţii Unite, în conformitate cu prevederile art.25 lit.c din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

În prezenţa unui număr de 74 judecători, cu respectarea cerinţelor de cvorum prevăzute de art.34 din actul normativ sus-indicat.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis, în unanimitate, sesizarea Curţii Constituţionale a României pentru controlul constituţionalităţii, înainte de promulgare, a Legii privind modificarea și completarea Legii nr.241/2015 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale (PL-x nr.354/2018/2020).

Sesizarea de neconstituţionalitate priveşte actul normativ în întregime, reţinându-se de către Secţiile Unite că se impune a se examina de către Curtea Constituţională dacă adoptarea actului normativ în discuție s-a făcut cu încălcarea dispozițiilor art.61 alin.(2) și ale art.75 din Constituție referitoare la principiul bicameralismului, în coordonatele trasate prin Decizia nr.679/2020 a Curții Constituționale, dar și prin jurisprudența anterioară a acesteia , întrucât forma adoptată de Camera Deputaților (Camera decizională) modifică substanțial obiectul de reglementare și configurația legii adoptate de Senat, în calitate de Cameră de reflecție.

Totodată, sesizarea privește neconstituționalitatea dispozițiilor articolului unic pct.4 (art.10 alin.(12) din Legea nr.241/2014) în raport cu prevederile constituționale ale art.1 alin.(5) din legea fundamentală, sub aspectul exigențelor privind calitatea legii, astfel cum a fost conturat acest principiu în jurisprudența Curții Constituționale și în cea a Curții Europene a Drepturilor Omului , întrucât, contrar cerințelor impuse de art.1 alin.(5) din legea fundamentală, dispozițiile textului de lege arătat nu permit stabilirea, în mod clar, precis și previzibil, care sunt inculpații care beneficiază de dispozițiile art.10 din Legea nr.241/2015.

În exercitarea atribuției sale constituționale și legale privind sesizarea jurisdicției constituționale pentru controlul constituționalității legilor înainte de promulgare, Înalta Curte de Casație și Justiție rămâne consecventă necesității exercitării acesteia exclusiv pentru considerente legate de asigurarea supremației Constituției și a legii, precum și a calității legii, având în vedere efectele directe pe care astfel de chestiuni le au ulterior pentru cetățenii implicați în proceduri judiciare, examinarea efectuată de către Secțiile Unite vizând exclusiv aspecte de legalitate și nepunând în discuție opțiunile de politică legislativă, care rămân incluse în marja suverană de apreciere a Legislativului.