O sesizare prealabilă care privește drepturile salariale ale personalului auxiliar din justiție a fost adresată de Curtea de Apel Oradea instanței supreme. Problema de drept pe care Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) este chemată să o dezlege se referă la includerea în baza de calcul a drepturilor salariale a VRS (valoarea de referință sectorială) stabilită în favoarea personalului auxiliar de specialitate în temeiul art. 1 ind. 1 din Legea nr. 50/1996 până la data intrării în vigoare a O.U.G. nr. 8/2007. Sesizarea prealabilă a fost înregistrată la ÎCCJ pe 12 noiembrie 2021.
Conținutul sesizării:
Dacă VRS-ul (valoarea de referință sectorială) stabilit în favoarea personalului auxiliar de specialitate în temeiul art. 1 ind. 1 din Legea nr. 50/1996 până la data intrării în vigoare a O.U.G. nr. 8/2007 este inclus în baza de calcul a drepturilor salariale cuvenite si acordate după intrarea în vigoare a Legii-Cadru nr. 330/2009, raportat si la decizia în interesul legii nr. 7/2019 a Înaltei Curti de Casatie şi Justiție
Normele de drept ce urmează a fi supuse dezlegării de către Înalta Curte de Casație și Justiție:
Art. 1 ind. 1 din Legea nr. 50/1996 până la data intrării în vigoare a O.U.G. nr. 8/2007: Indemnizațiile pentru magistrați și salariile de bază pentru celelalte categorii de personal din organele autorității judecătorești se stabilesc pe baza valorii de referință sectorială prevăzută de lege pentru funcțiile de demnitate publică alese și numite din cadrul autorităților legislativă și executivă. Această valoare corectată periodic în raport cu evoluția prețurilor de consum în condițiile stabilite de prevederile legale se aplică de drept și personalului salarizat potrivit prezentei legi.
Art. 1 din legea-cadru 330/2009:
– alin. 1 – prezenta lege are ca obiect stabilirea unui sistem unitar de salarizare pentru personalul bugetar plătit din bugetul general consolidat al statului.
– alin. 2 – începând cu data intrării în vigoare, în tot sau în parte a prezentei legi, drepturile salariale ale personalului prevăzut la aliniatul 1 sunt și rămân exclusiv cele prevăzute de prezenta lege.
Expunerea succintă a procesului
Printr-o sentință civilă, Curtea de Apel Oradea a admis acțiunea formulată de 49 de reclamanți împotriva Ministerului Justiției, Ministerului Finanțelor Publice și a Curții de Apel Oradea și s-a dispus obligarea acestora din urmă la plata către reclamanți a diferențelor de salarii calculate pe baza valorii de referință sectorială prevăzută de lege pentru funcțiile de demnitate publică. Sumele erau acordate pentru perioada 28 mai n2005 – 31 decembrie 2007.
Ulterior, Curtea a admis recursurile ministerelor Justiției și Finanțelor, fiind respinsă în întregime acțiunea a patru reclamanți și în parte a celorlalți 45 pentru perioada 1 februarie – 31 decembrie 2007. ”A reținut, în esență, instanța de recurs faptul că, în ceea ce-I privește pe reclamanții personal auxiliar, salarizarea lor pentru perioada în litigiu 20 martie 2005 – 31 decembrie 2007 s-a făcut în baza legii 50/1996, iar din februarie 2007, o dată cu apariția OUG 8/2007, au fost abrigate în întregime prevederile Legii 50/1996, inclusiv articolul care stabilea salarizarea personalului auxiliar în raport cu valoarea de referință sectorial prevăzută de lege pentru funcții de demnitate publică numită și aleasă. A conchis, prin urmare, instanța că, începând cu luna februarie 2007, pretențiile reclamanților personal auxiliar sunt nefondate”, se arată în încheierea Curții de Apel Oradea.
În 2019, o petentă a solicitat lămurirea înțelesului și întinderii dispozitivului sentinței civile a Curții, în sensul precizării faptului că diferențele de drepturi salariale stabilite prin această hotărâre, reprezentând majorări ale valorii de referință sectorială, majorată cu procentele de creștere prevăzută de OG 10/2007, au fost și rămân incluse în indemnizația lunară de bază de încadrare și pentru viitor.
În Camera de Consiliu a fost admisă excepția autorității lucrului judecată invocată de Curtea de Apel Oradea, prin întâmpinare, respingându-se în consecință cererea de lămurire dispozitiv. 33 de petenți au declarat recurs, arătând că excepția autorității lucrului judecat a fost greșit admisă, neexistnd identitate de obiect și cauză între cele două cereri.
În opinia completului de judecată, VRS-ul de 405 lei stabilit în favoarea personalului auxiliar de specialitate, în temeiul art. 1 indice 1 din Legea 50/1996, de care acesta a beneficiat pâna la data intrării în vigoare a OUG 8/2007, a rămas inclus în baza de calcul a drepturilor salariale cuvenite și acordate după intrarea în vigoare a Legii 330/2009, fiind un drept câștigat, recunoscut cu putere de lucru judecat, printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă.
DOCUMENT – Textul complet al încheierii de sesizare prin mecanismul întrebării prealabile:
Partajează acest conținut:
