Un preot pensionar a reușit să demonstreze, în instanță, că, deși a scris o notă informativă pentru fosta Securitate în anii `80, nu poate fi considerat colaborator în sensul prevăzut de lege. Bărbatul a dat informații despre o persoană suspectată că făcea parte dintr-o sectă. Ulterior, Securitatea l-a scos din rețea, stabilind că aportul său informativ a fost inexistent. Judecătorii au decis că amănuntele date de preot nu au denunțat activități sau atitudini potrivnice regimului comunist și nu au dus la îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
În urmă cu doi ani, pe octombrie 2019, Curtea de Apel București – Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal respingea, ca neîntemeiată, acțiunea Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) în cazul unui preot pensionar, care era consilier local într-o comună din Vrancea.
Concret, CNSAS solicitase, ca prin hotărârea ce se va pronunța, pe baza indiciilor rezultate din documentele existente, să se aprecieze asupra calității de colaborator al Securității în ceea ce îl privește pe preotul menționat. Acesta ar fi fost recrutat în 1986, când ar fi scris prima și singura notă informativă, despre o persoană ce era suspectată că făcea parte dintr-o sectă.
”Vă informez că în comuna (…) în anul 1982 a venit numita (…) din (…), a cumpărat casa lui (…) din (…) cu suma de 55.000 lei, cu toate că se vedea foarte necăjită, mi-am pus întrebarea de unde are banii, că la un moment dat să lucreze la secția condusă de (…), dar la lucru venea numai 5 zile pe săptămână. Sâmbăta lipsea, când a fost întrebată și a precizat că face parte din secta reformist adventistă. În una din zilele lunii martie 1986 am auzit prin parohie despre numitul (…) propovăduiește preceptele sectei, după unele materiale pe care le-ar deține la domiciliu„, s-ar fi arătat în nota informativă, așa cum se precizează în hotărârea Curții de Apel București. În cazul celei de-a doua persoane indicate în nota informativă, aceasta ar fi făcut parte din ”Martorii lui Iehova”.
În fața instanței, preotul a susținut că abia recent a aflat că, potrivit Decretului nr. 177/1948 privind regimul general al cultelor, „Cultul Adventist de ziua a șaptea” era cult recunoscut în România comunistă, iar „Martorii lui Iehova” era ilegal, nerecunoscut ca și cult.
Pentru că informațiile furnizate nu au fost importante pentru Securitate, fiind vorba de date pe care ofițerii le aveau deja, preotul a fost scos din rețea.
Magistrații Curții de Apel București au observat că prima condiție ce trebuie îndeplinită pentru a se constata că o persoană a avut calitatea de colaborator al Securității este aceea ca aceasta să fi furnizat informații, indiferent sub ce formă, precum note și rapoarte scrise. A doua condiție vizează calitatea informației furnizate, în sensul că prin aceste informații se denunțau activitățile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist. A treia condiție se referă la efectele furnizării informațiilor, în sensul că au vizat îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Curtea a apreciat că ultimele două condiții impuse de lege nu sunt pe deplin întrunite. ”Întrucât singura notă scrisă de pârât nu a cuprins informații noi și importante pentru Securitate și nu a produs prin ea însăși vreo consecință în sensul îngrădirii drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, Curtea apreciază că probatoriul administrat în cauză nu relevă calitatea pârâtului de colaborator al Securității în sensul reglementat de art. 2 lit. b) din OUG nr. 24/2008, motiv pentru care acțiunea reclamantului va fi respinsă ca neîntemeiată”, se arată în decizia Curții de Apel București, publicată pe rolii.ro.
În cursul acestei săptămâni, pe 10 noiembrie 2021, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins, ca nefondat, recursul declarat de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNASA) împotriva sentinţei Curții de Apel București, astfel că aceasta din urmă devine definitivă.
Cazul a fost prezentat în premieră pe justnews.ro.
