George Conrad Olaru, soțul Mariana Rarinca, femeia condamnată pentru că ar fi șantajat-o pe fosta șefă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, Livia Stanciu, a fost achitat pentru acuzația de mărturie mincinoasă. În verdictul dat, în primă instanță, de judecătorul Mihai Georgel Geantă, de la Judecătoria Sectorului 3, se arată că faptele de care este acuzat Olaru nu sunt prevăzute de legea penală. În exclusivitate pentru BihorJust, avocatul George Papu, cel care a pledat pentru George Conrad Olaru, a explicat cum a construit apărarea și cum a invocat în fața instanței Decizia Curții Constituționale nr. 562/2017, care îi pune pe picior de egalitate pe concubini cu soții în ceea ce privește dreptul unuia dintre ei de a refuza să dea declarații de martor împotriva celuilalt.
Avocatul George Papu susține că apărarea a fost inspirată de o decizie pronunțată de Curtea de Apel București, care, într-un caz de omor în care concubina, ulterior soție, a furnizat alibiul.
”Adică pentru o cauză în care mărturia era destul de gravă față de circumstanțele speței noastre, instanța a constatat că dispoziția Curții Constituționale (562/2017 – n.n.), deși apărută în cursul procesului și neexistentă la data săvârșirii faptei, nu poate să fie ignorată și, ca atare, am completat eu, făcând referire la studii de specialitate recent publicate, are efectele unei dispoziții de dezincriminare a faptei concubinului – sau, în limbaj juridic, a persoanei care dezvoltă cu inculpatul relații similare celor dintre soți – care, deși nu dorește să dea declarație împotriva partenerului de viață, dă declarații necorespunzătoare adevărului și care s-ar circumscrie incriminării prevăzute de articolul 273 din Codul Penal (mărturie mincinoasă)”, a precizat avocatul Papu.
”Astfel, în situația în care concubinul, înaintea apariției Deciziei CCR, a dat o declarație constrâns de obligația generală de a da declarații în procesul penal, poate să fie achitat, arătând că nu a avut posibilitatea să opteze la acel moment, așa cum poate să opteze acum, și, dacă i s-ar fi pus în vedere că are posibilitatea să nu dea declarații, ar fi uzat de posibilitatea de a nu da declarații împotriva partenerului de viață. Aceasta a fost apărarea principală, care cred că a fost avută în vedere.”
Dreptul de a nu se autoincrimina, invocat la fel ca în cazul fostului premier Călin Popescu Tăriceanu
Referindu-se la apărările subsidiare, avocatul George Papu a explicat că a invocat în fața instanței dreptul unei persoane de a nu se autoincrimina, la fel cum a făcut-o și fostul premier Călin Popescu Tăriceanu, achitat de Înalta Curte de Casație și Justiție.
”În ceea ce privește una dintre faptele pentru care clientul meu a fost trimis în judecată, o declarație că nu știe despre o anume faptă – a fost dată în contextul în care s-ar fi putut autoincrimina dacă ar fi spus că știe despre un fax conținând o listă de datorii și amenințări. Asta pentru că tot Parchetul spune că din înregistrările ambientale rezultă că inculpatul Olaru ar fi determinat-o pe inculpata Rarinca Mariana, inculpata din celălalt dosar, cel vechi, să trimită un fax părții vătămate.
Ideea este în felul următor: ”noi știm că tu, Olaru, ai determinat-o pe Rarinca să trimită un fax cu datoriile și amenințările; tu ai declarat că nu știi, în calitate de martor, deci ne-ai mințit.” Dar, potrivit prevederilor articolului 118 din Codul de Procedură Penală – dreptul de a nu se autoacuza -, așa cum a fost interpretat, printre altele, de decizia WEH contra Austria, martorul are dreptul să nu se autoincrimineze.
Ca o chestiune de coloratură, aceasta a fost apărarea pe care a susținut-o fostul premier Călin Popescu Tăriceanu care a fost achitat definitiv de Înalta Curte de Casație și Justiție pentru că el, la fel, a spus că nu știa niște chestiuni legate de cauză, deși organele de cercetare penală susțineau că aveau cunoștință că el avea o oarecare implicare în activitatea pretins infracțională a celorlalți. Dar, ca să nu se autoincrimineze, a spus <Nu știu> ”, a detaliat avocatul George Papu, pentru BihorJust.
”Clientului meu nu i s-a adus la cunoștință la Tribunal că are dreptul de a nu se autoacuza”
George Conrad Olaru a mai fost acuzat că i-ar fi pus la dispoziție un card Marianei Rarinca de pe care aceasta să facă retrageri periodice de bani pentru a plăti anumite debite ale fostei președinte a ÎCCJ Doina Livia Stanciu și că ar fi cunoscut că Mariana Rarinca ar fi plătit anumite debite pentru Livia Stanciu.
”Pentru aceste două acuzații, el a declarat în fața organului de cercetare penală că el tot ce știe, știe de la Rarinca, deci nu a luat la cunoștință în mod direct de aceste lucruri, pentru ca apoi să le distorsioneze. Nici apărarea asta nu a fost luată în considerare de Parchet, deși elementele sale existau din declarațiile date în fața organelor de cercetare penală și întărite de declarația Marianei Rarinca.
Referitor la cardul pe care Olaru spune că i l-a dat Marianei Rarinca, despre care el susținea că e un card RCS-RDS – de fapt era un card BRD, pe care scria Riders Digest. Omul era într-o confuzie, el așa îi spunea. Este foarte interesant că Parchetul a reținut că de pe cardul respectiv, în perioada 2013, au fost retrase sume mici de bani, în condițiile în care susținerea pretins mincinoasă era că în perioada 2011-2014 de pe card s-au efectuat retrageri, iar din acele retrageri s-au plătit debite ale imobilelor deținute de familia Stanciu. Chiar nu înțeleg de ce nu s-au uitat decât pe anul 2013. (…)
Sunt aspecte pe care clientul meu le-a cunoscut în mod indirect și ca atare nici nu ar fi trebuit să fie avute în vedere la soluționarea cauzei, pentru că nu erau aspecte directe. Chiar martorii care au fost audiați în cauza Marianei Rarinca arată că în mod direct nu știau și ce știau, ar fi putut să știe de la Rarinca despre aceste plăți și debite.
Interesant este că în dosarul în care a fost trimisă în judecată Mariana Rarinca, procuroarea, într-o ordonanță de efectuare a unei percheziții informatice, parcă, spune că Rarinca îi induce în eroare pe martori, inclusiv pe concubin. Cu toate astea, niște colegi procurori spun că, de fapt, mărturia nu este rezultatul inducerii în eroare din partea unei terțe persoane, ci este o distorsionare rău-voitoare a adevărului din partea unei persoane care la momentul acela avea 68 de ani, era cuprinsă de o puternică stare de emotivitate explicabilă de aducerea cu mandat, în primă fază, la DNA și de situația de a-și vedea partenera de viață în boxa arestaților, la Tribunal.
Un alt aspect: clientul meu a fost întrebat: ați trimis un fax? Ce știți de un fax? A recunoscut că nu a înțeles întrebarea foarte bine. Omul, la 68 de ani, văzându-și logodnica acolo, a fost într-o puternică stare de emotivitate și teamă. ”Stai un pic. Vor să mă bage și pe mine. Ce-i cu ăla? Nu știu. Mai bine zic că nu știu.” Nota bene: nu i-a fost adus la cunoștință la Tribunal că are dreptul de a nu se autoacuza”, a detaliat avocatul George Papu.
Potrivit avocatului Papu, aspectele pe care clientul său le-a relatat nu sunt împrejurări esențiale în accepțiunea articolului 273 din Codul Penal, referitor la mărturia mincinoasă.
