Înalta Curte de Casație și Justiție a confirmat, printr-o hotărâre dată la mijlocul lunii februarie a acestui an, ceea ce profesorul orădean Florin Nicoară susținea încă de acum mai bine de trei ani: și anume că a condiționa ocuparea unui post de profesor la un seminar sau liceu teologic de avizul cultului reprezintă discriminare. Sentința a fost dată într-un proces în care Ministerul Educației s-a ”războit” cu Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, după ce acesta din urmă i-a dat dreptate profesorului Nicoară și i-a recomandat ministerului să schimbe metodologia în privința avizului cultului pentru angajarea unui profesor.
În luna octombrie a anului 2018, după ce anterior se adresase și Ministerului Educației, profesorul Florin Nicoară, pe atunci director al Colegiului Național ”Emanuil Gojdu” din Oradea, sesiza Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) în legătură cu mai multe reglementări cuprinse în Ordinul Ministrului Educației nr. 5485 din 13 noiembrie 2017 privind mobilitatea personalului didactic din învățământul preuniversitar, care, în opinia sa, erau discriminatorii atât între profesori, cât și între școli.
Printre altele, profesorul Nicoară reclama faptul că în metodologia anexă la acest ordin (art. 4 al. 2 litera d*) se preciza că pentru a ocupa posturi didactice în liceele teologice, trebuie avizul cultului respectiv. Aplicând această măsură se putea ajunge la situații injuste, a explicat pentru BihorJust dascălul orădean: ”dacă la un concurs de titularizare participă, să spunem, doi profesori de fizică – unul dintre ei primește nota 9 și celălalt nota 8, dar cultul dă avizul celui cu nota 8, atunci cel cu nota 9 nu poate ocupa acel post, ci îl va ocupa cel cu nota 8. Până la urmă de ce se mai dă acel concurs de titularizare? Nota aceea trebuie să fie sfântă, nu să mai fie necesară o hârtie cu un aviz… Toate școlile și toți profesorii trebuie tratați cu aceeași unitate de măsură.”
*Art. 4 alin. (2) litera d) din Metodologia-cadru privind mobilitatea personalului didactic din învățământul preuniversitar în anul școlar 2018-2019, aprobată prin O.M.E.N. nr. 5485/13.11.2017 – ”pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate care necesită atestate și avize suplimentare, în etapele de mobilitate a personalului didactic din învățământul preuniversitar pentru anul școlar 2018-2019 începând cu etapa de întregire de normă didactică de predare-învățare-evaluare, solicitanții, inclusiv cadrele didactice titulare, trebuie să prezinte avizele, atestatele și documentele justificative necesare în perioadele de înscriere și de verificare a dosarelor/validare a fișelor de înscriere la aceste etape conform Calendarului după cum urmează: (…); d) avizul cultului sau avizul special al cultului recunoscut oficial de stat în baza Protocolului semnat cu Ministerul Educației Naționale, pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate din cadrul seminariilor/liceelor vocaționale teologice și a posturilor didactice/catedrelor constituite din discipline teologice de specialitate, în care se precizează etapa de mobilitate pentru care au fost eliberate”.
După ce a analizat sesizarea directorului de atunci al Colegiului ”Gojdu”, CNCD a stabilit: ”Prevederea conform căreia pentru ocuparea tuturor posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate din cadrul seminariilor/liceelor vocaționale teologice solicitarea avizului cultului este obligatoriu reprezintă discriminare.” Drept urmare, printr-o hotărâre din aprilie 2019, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării îi aplica Ministerului Educației un avertisment și i se recomanda ”să modifice art. 4 alin. 2 din Metodologia-cadru (…), în sensul de a condiționa doar angajarea cadrelor didactice care predau religie de existența avizului acordat de culte”.
Și instanțele au stabilit: e discriminare
Hotărârea CNCD a fost atacată de Ministerul Educației la Curtea de Apel București, pe motiv că modificarea cerută de Consiliu nu se poate face, ”câtă vreme condiția încadrării personalului didactic în unitățile de învățământ teologic preuniversitar cu avizul scris al cultului respectiv este prevăzută în protocoalele încheiate cu alte instituții abilitate în organizarea și desfășurarea învățământului preuniversitar teologic”. În cauză a fost introdus și profesorul Florin Nicoară, ca pârât.
Instanța a respins însă acțiunea, ca neîntemeiată, arătând că impunerea unui astfel de aviz nu are nicio legătură cu autonomia cultelor religioase, așa cum susținea ministerul. ”Cadrele didactice care au promovat examenele de titularizare se află în situație comparabilă, indiferent dacă predau într-o școală teologică sau o școală laică. Tratamentul diferențiat constă în obligarea solicitantului pentru ocuparea unui post didactic/catedră vacantă/rezervată într-o școală teologică să prezinte avizul cultului respectiv. (…) Dacă în privința cadrelor didactice care predau religia, tratamentul diferențiat este justificat de un scop legitim, în cazul cadrelor didactice care predau alte materii această justificare nu se regăsește”, se arăta în hotărârea Curții de Apel București.
Reprezentanții Ministerului Educației au declarat recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție, dar nici aici nu au avut succes. ”În mod corect s-a apreciat că prevederea cuprinsă în Metodologia-cadru (…), conform căreia solicitarea avizului cultului este obligatorie pentru ocuparea posturilor didactice /catedrelor vacante/rezervate din cadrul seminariilor/liceelor vocaționale teologice reprezintă discriminare. (…) În concluzie, Înalta Curte constată că sentința recurată este legală, fiind dată cu corecta interpretare și aplicare a normelor de drept incidente circumstanțelor de fapt reținute în cauză”, se preciza în hotărârea din 16 februarie 2022 prin care curtea supremă respingea recursul.
”De-a lungul timpului, am cerut la Ministerul Educației mai multe modificări privind această metodologie, pentru că am observat că multe prevederi au fost formulate fără să fie gândite efectele lor. Mai bine ar lăsa unitățile de învățământ să își facă propriile proceduri. Eu mi-aș dori să avem o legislație care să nu conducă la astfel de situații. E adevărat, oricine poate greși. Dar dacă cineva care a fost pus să aplice metodologia a sesizat că este o problemă, atunci e normal – ca minister – să verific, să rezolv problema”, a declarat profesorul Forin Nicoară pentru BihorJust.
Discriminări între profesori și între școli
În petiția către CNCD, profesorul Nicoară semnala și alte discriminări pe care le cuprindea Metodologia cadru privind mobilitatea personalului didactic din învățământul preuniversitar. Una dintre acestea se referea la obligarea școlilor să accepte cadre didactice selectate de inspectoratele școlare, prin examenele de titularizare, asta în timp ce liceele teologice puteau să refuze dascăli cu note mici sau în restrângere de activitate, prin neacordarea avizului cultului.
Modalitatea de angajare a profesorilor, în comparație cu alte instituții publice, reprezintă, în opinia lui Florin Nicoară, un alt exemplu de discriminare. ”Școlile de stat trebuie să angajeze personalul de predare pe baza concursurilor și criteriilor organizate/stabilite de alte instituții(inspectorate și minister), deși, conform Legii 1/2011 (Legea Educației), directorul răspunde de selecţia și angajarea personalului din unitatea de învăţământ. Asta în timp ce alte instituții ale statului își organizează concursuri proprii pentru selecția personalului”, a explicat profesorul Nicoară.
În ciuda argumentelor dascălului orădean, situațiile de mai sus nu au fost considerate de CNCD drept discriminări.
Partajează acest conținut:
