Condamnat pentru evaziune fiscală, când pot fi administrator sau fondator într-o societate comercială?

Potrivit Legii 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale condamnarea pentru infracțiunea de evaziune fiscală se înscrie în cazierul fiscal, iar persoana în cauză nu poate fi administrator sau fondator a societății comerciale.

Art. 12

Nu pot fi fondatori, administratori, directori sau reprezentanţi legali ai societăţii comerciale, iar dacă au fost alese, sunt decăzute din drepturi, persoanele care au fost condamnate pentru infracţiunile prevăzute de prezenta lege.

Art. 13

(1) La data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti de condamnare pentru vreuna dintre infracţiunile prevăzute de prezenta lege, instanţa va comunica Oficiului Naţional al Registrului Comerţului o copie a dispozitivului hotărârii judecătoreşti definitive.
(2) La primirea dispozitivului hotărârii judecătoreşti definitive de condamnare, Oficiul Naţional al Registrului Comerţului va face menţiunile corespunzătoare în registrul comerţului.

Ordonanța 39/2015 la art. 8 alin.(1) pct. a, prevede faptul că prezentarea certificatului de cazier fiscal este obligatorie la înfiinţarea societăţilor, a societăţilor cooperative, a cooperativelor agricole şi a entităţilor fără personalitate juridică, de către asociaţi, acţionari, membri şi reprezentanţii legali sau desemnaţi.

Art. 4 alin. (1) din Ordonanța nr.39/2015 prevede informațiile care se înscriu în cazierul fiscal:

(1) În cazierul fiscal al persoanelor fizice, juridice şi al entităţilor fără personalitate juridică se înscriu informaţii privind faptele sancţionate contravenţional sau penal de legile fiscale, contabile, vamale, precum şi cele care privesc disciplina financiară.

Documentele care stau la baza înscrierii informaţiilor în cazierul fiscal sunt prevăzute la art.5 a Ordonanței nr.39/2015:

(1) Înscrierea în cazierul fiscal a informaţiilor prevăzute la art. 4 se face în baza următoarelor documente:
a) extrasele de pe încheierea sau dispozitivul hotărârilor judecătoreşti definitive transmise de instanţele judecătoreşti organelor fiscale competente în administrarea contribuabilului;
b) extrasele de pe ordonanţele procurorului prin care s-a dispus renunţarea la urmărirea penală, după epuizarea căilor de atac, transmise organelor fiscale competente în administrarea contribuabilului;
c) extrasele de pe deciziile de soluţionare a contestaţiilor rămase definitive prin neexercitarea căilor de atac;
d) actele/documentele întocmite de organele fiscale, vamale şi alte organe competente din subordinea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, rămase definitive prin neexercitarea căilor administrative sau judiciare de atac;
e) actele rămase definitive ale altor organe competente să constate faptele prevăzute la art. 4 şi să aplice sancţiuni.

(2) Actele prevăzute la alin. (1) lit. a) şi b) se comunică organului fiscal competent în a cărui rază teritorială îşi are domiciliul fiscal persoana sancţionată, în termen de 5 zile de la data redactării acestora.

(3) Organele competente să constate faptele prevăzute la art. 4 şi să aplice sancţiuni au obligaţia ca, în termen de 15 zile de la data rămânerii definitive a actelor care sancţionează fapte care, potrivit legii, se înscriu în cazierul fiscal, neatacate în termenele prevăzute de lege, să comunice aceste acte, în copie, organului fiscal competent în a cărui rază teritorială îşi are domiciliul fiscal contribuabilul sancţionat.

Art. 6 din Ordonanța nr.39/2015 prevede situațiile în care se scot informațiile înscrise în cazierul fiscal:

(1) Contribuabilii care au înscrise informaţii în cazierul fiscal se scot din evidenţă dacă se află în următoarele situaţii:
a) faptele pe care le-au săvârşit nu mai sunt sancţionate de lege;
b) a intervenit amnistia, reabilitarea de drept sau judecătorească constatată prin hotărâre judecătorească;
c) faptele sunt sancţionate ca infracţiuni şi nu au mai săvârşit fapte de această natură într-o perioadă de 5 ani de la data executării pedepsei;
d) faptele sunt sancţionate conform legii penale cu amendă sau avertisment şi nu au mai săvârşit fapte de această natură într-o perioadă de 5 ani de la data înscrierii informaţiilor în cazierul fiscal;

(2) Informaţiile pentru faptele, respectiv situaţiile prevăzute la alin. (1) lit. a), b) şi d)-j) se scot din oficiu din evidenţa cazierului fiscal, iar cele de la lit. c) se scot din evidenţa cazierului fiscal la cererea contribuabilului.

(3) Informaţiile care se scot din oficiu din evidenţa cazierului fiscal se pot scoate din evidenţă şi la cererea contribuabilului, însoţită de documentele doveditoare.

(4) În cazul în care în cazierul fiscal al contribuabililor aflaţi în una dintre situaţiile prevăzute la alin. (1) există informaţii cu privire la mai multe fapte sau situaţii, se şterg numai informaţiile care impun scoaterea din evidenţă.

Art. 7 alin.(2) Ordonanța 39/2015 prevede faptul că informațiile din istoricul contribuabililor care au fost înlăturate din evidența cazierului fiscal se păstrează pentru o perioadă de 10 ani de la data scoaterii din evidență.

Ingrid KOGLER
avocat colaborator Societatea de avocați Doseanu&Asociații