34.700.924 de euro – este valoarea despăgubirilor pe care România le are de plătit în urma condamnărilor pe care Curtea Europeană a Drepturilor Omului le-a pronunțat împotriva României în acest an. Este vorba despre un adevărat record, pentru că valoarea totală a despăgubirilor din 2020 este mai mare decât totalitatea sumelor pe care țara noastră le-a avut de plătit în ultimii 10 ani. Confirmarea vine din partea Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, organism care supraveghează punerea în executare a hotărârilor CEDO, citat de Asociația pentru Proprietate Privată (APP România).
Potrivit APP România, mai bine de 33,8 milioane de euro – adică peste 97% din despăgubirile pe care țara noastră le are de plătit – sunt sumele stabilite în 10 hotărâri pronunțate de CEDO pentru nerespectarea dreptului de proprietate.
”Curtea Europeană a Drepturilor Omului, după ce a pronunțat o hotărâre pilot împotriva României, în anul 2010, a așteptat măsurile legislative din țara noastră, apreciind că situația proprietarilor de imobile naționalizate se va rezolva pe plan intern. Multe dintre dosarele aflate la CEDO au fost suspendate, dar în România, în ultimii zece ani, nu s-au soluționat aceste probleme”, se arată într-un comunicat al APP România.
Prin urmare, instanța europeană a trecut la analizarea dosarelor și a stabilit că proprietarii ale căror imobile au fost înstrăinate chiriașilor și nu mai puteau fi restituite în natură trebuie să primească despăgubiri la valoarea actuală. În România, ei ar fi primit despăgubiri mai mici, în funcție de anumite grile notariale, în 5 tranșe anuale și cu multe diminuări aplicate de funcționarii ANRP, arată Asociația pentru Proprietate Privată.
Potrivit sursei citate, ”statul român nu ar mai fi plătit acum despăgubiri dacă autoritățile administrative ar fi soluționat la timp dosarele de despăgubiri, însă acestea nu au respectat nici termenele stabilite prin legea elaborată chiar de funcționarii ANRP”.
ANRP ar fi trebuit să soluționeze până la 20 mai 2018 toate dosarele constituite în temeiul Legii 10/2001 pe care le avea înregistrate la data apariției Legii 165/2013, dar până la acea dată soluționase doar 52% dintre acestea.
Primăria București ar fi trebuit să soluționeze toate notificările în temeiul Legii 10/2001 până în ianuarie 2016. În 18 ani, această instituție a rezolvat doar 51% dintre dosare. Comisiile locale de fond funciar din cadrul primăriilor de sector din București nu au finalizat inventarierea terenurilor agricole, iar la comisiile locale de fond funciar din toată țara se află numeroase cereri neanalizate, unele chiar din 1991.
DOCUMENT – Lista cauzelor în care România a fost obligată să plătească despăgubiri pentru nerespectarea dreptului de proprietate:
Partajează acest conținut:
