Motorul de căutare Google este obligat să șteargă informațiile dovedite ca ”vădit inexacte”, chiar dacă nu există o hotărâre dată de o instanță împotriva editorului site-ului pe care au fost publicate datele vizate. Decizia a fost dată, joi, de Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), care a stabilit că, dacă ”solicitantul dezindexării prezintă elemente de probă pertinente și suficiente, apte să îi susțină cererea și care stabilesc caracterul vădit inexact al informațiilor care figurează în conținutul indexat, operatorul motorului de căutare este obligat să admită această cerere”. În opinia instanței europene, dreptul la libertatea de exprimare și de informare nu pot fi luate în considerare atunci când cel puțin o parte dintre informațiile care figurează în conținutul indexat, care nu prezintă o importanță minoră, se dovedesc inexacte.
Cazul a pornit de la solicitarea a unor oameni de afaceri din Germania adresată Google pentru a dezindexa rezultatele unei căutări efectuate după numele lor, care preiau linkuri către articole care criticau modelul de investiții al firmelor din grupul pe care îl administrau. Cei doi susțineau că articolele respective conțin afirmații inexacte și au mai cerut motorului de căutare să elimine din căutări fotografiile care îi reprezintă, afișate sub formă de imagini de previzualizare („thumbnailsˮ). Google a refuzat, făcând trimitere la contextul profesional în care se înscriau articolele și fotografiile respective și invocând faptul că nu avea cunoștință dacă informațiile cuprinse în articole sunt exacte sau nu.
Reclamanții s-au adresat Curții Federale de Justiție din Germania, care, la rândul său, a solicitat CJUE să interpreteze Regulamentul general privind protecția datelor, care reglementează printre altele dreptul la ștergere („dreptul la uitareˮ), precum și Directiva privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal.
Ce a stabilit CJUE
Potrivit CJUE, deși drepturile persoanei la protecția vieții private și la protecția datelor cu caracter personal prevalează, ca regulă generală, asupra interesului legitim al utilizatorilor de internet potențial interesați de a avea acces la informația respectivă, trebuie luate în considerare circumstanțele fiecărei situații, printre care interesul publicului, care poate varia în special în funcție de rolul jucat de persoana menționată în viața publică.
”Totuși, dreptul la libertatea de exprimare și de informare nu pot fi luate în considerare atunci când cel puțin o parte dintre informațiile care figurează în conținutul indexat, care nu prezintă o importanță minoră, se dovedesc inexacte”, a explicat Curtea.
Aceasta a subliniat că îi revine celui care a cerut dezindexarea sarcina de a stabili inexactitatea vădită a informațiilor sau a unei părți dintre acestea care nu prezintă o importanță minoră. ”Cu toate acestea, pentru a evita ca acestei persoane să i se impună o sarcină excesivă susceptibilă să dăuneze efectului util al dreptului la dezindexare, acesteia îi revine numai obligația de a furniza elementele de probă a căror identificare i se poate pretinde în mod rezonabil. Așadar, aceasta nu este obligată, în principiu, să prezinte încă din etapa precontencioasă o hotărâre judecătorească obținută împotriva editorului site-ului internet în cauză, nici măcar sub forma unei decizii de măsuri provizorii”, a precizat CJUE.
Prin urmare, în cazul în care solicitantul dezindexării prezintă elemente de probă pertinente și suficiente, apte să îi susțină cererea și care stabilesc caracterul vădit inexact al informațiilor care figurează în conținutul indexat, operatorul motorului de căutare este obligat să admită această cerere.
”În schimb, în cazul în care caracterul inexact al informațiilor care figurează în conținutul indexat nu rezultă în mod vădit având în vedere elementele de probă furnizate de solicitant, acest operator nu este obligat, în lipsa unei hotărâri judecătorești, să admită cererea”, precizează CJUE.
Totuși, într-un asemenea caz, solicitantul trebuie să poată sesiza autoritatea de supraveghere sau autoritatea judiciară pentru ca acestea să efectueze verificările necesare și să dispună ca operatorul respectiv să adopte măsurile care se impun.
În ceea ce privește afișarea fotografiilor sub formă de imagini de previzualizare („thumbnailsˮ), Curtea a concluzionat că trebuie să se țină seama de valoarea lor informativă fără a lua în considerare contextul publicării lor pe pagina de internet de unde sunt extrase. ”Totuși, trebuie să se țină seama de orice element textual care însoțește direct afișarea fotografiilor în rezultatele căutării și care poate să aducă o clarificare cu privire la valoarea informativă a acestora”, a transmis instanța europeană.
DOCUMENT – Hotărârea Curții în cauza C-460/20 | Google (Dezindexarea unui conținut pretins inexact):
Partajează acest conținut:
