Tribunalul Militar București a dispus retragerea cererii de extrădare formulată pe numele unui om de afaceri de 60 de ani, din Oradea, stabilit în Ohio – Statele Unite. Vasile Bunta a fost condamnat, în 2006, la doi ani de închisoare pentru dare de mită, după ce ar fi dat 20.000 de mărci germane pentru a obține un contract de reparaţii capitale la un cămin-garnizoană.
Extras din minuta Tribunalului București:
Constată că numitul BUNTA VASILE (…) nu se mai află sub puterea mandatului de executare a pedepsei închisorii nr. (…)/2004 din 24.03.2006 al Tribunalului Militar Teritorial Bucureşti (în prezent Tribunalul Militar Bucureşti), emis pentru punerea în executare a pedepsei de 2 (doi) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită (…) definitivă prin decizia penală nr. (…)/15.03.2006 a Înaltei Curţii de Casaţie şi Justiţie – Secţia Penală.
Constată că nu mai subzistă condiţiile prevăzute de lege pentru a se solicita extrădarea şi dispune retragerea cererii de extrădare din Statele Unite ale Americii a numitului Bunta Vasile (…).
Cu contestaţie pentru procuror, în 24 de ore de la pronunţare. Pronunţată prin punerea minutei la dispoziția procurorului, prin mijlocirea grefei instanţei, azi 26.05.2022.
Încheierea Tribunalului Militar București vine după ce, în urmă cu exact doi ani, aceeași instanță a decis admiterea unei contestații la executare și a constatat prescripţia executării pedepsei de 2 ani închisoare aplicată lui Vasile Bunta. ”Dispune anularea formelor de executare a pedepsei închisorii (….). Dispune retragerea mandatului european de arestare nr. (…)/2010, emis pe numele persoanei condamnate la data de 29.07.2010”, decidea Tribunalul Militar București pe 29 mai 2020.
Concret, instanța a constatat că au trecut cei 7 ani – termenul de prescripție prevăzut de art. 125 alin. 1 C.pen. 1969 (vechiul Cod penal fiind legea mai favorabilă, prin raportare la întinderea efectelor prescripției și cu privire la pedepsele complementare). Acest termen a început să curgă de la data pronunțării condamnării definitive în acest caz – 15 martie 2006, dar a fost întrerupt o dată cu depunerea cererii de extrădare, în 2011. În acel an, Biroul Național Interpol a sesizat instanța cu privire la faptul ca Vasile Bunta a fost arestat de către autoritățile judiciare americane pentru depășirea termenului de ședere legală pe teritoriul Statelor Unite.
”Prin Decizia nr. 2/2012, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul în interesul legii și, în interpretarea unitară a dispozițiilor art. 33 alin. 2 din Legea nr. 302/2004 și art. 127 C.pen. 1969, a stabilit că transmiterea directă a mandatului european de arestare emis de autoritățile române către autoritățile judiciare ale altui stat membru, pe teritoriul căruia a fost localizată o persoană are efect de întrerupere a prescripției executării pedepsei.
În ceea ce îl privește pe contestatorul-condamnat (…), cererea de extrădare a fost înaintată de Ambasada României la Washington autorităților americane, prin Nota diplomatică nr. (…) din data de 20.04.2011, astfel cursul prescripției fiind întrerupt. Întreruperea prescripției presupune curgerea unui nou termen de prescripție de la data întreruperii, respectiv 20.04.2011”, se arăta în sentința Tribunalului Militar București din 29 mai 2020.
În acest fel, termenul de 7 ani de prescripție a executării pedepsei a început să curgă din 2011 și s-a împlinit pe 20 aprilie 2018.
Acuzațiile aduse lui Vasile Bunta
În 2004, procurorii militari din Structura centrală a Parchetului Naţional Anticorupţie îi trimiteau în judecată pe Vasile Bunta, pe atunci administrator al unei firme din Oradea, acuzat de dare de mită, și pe Dănuț Augustin Mureșan, în acea vreme maior la Brigada de Pompieri Oradea, inculpat pentru trei infracţiuni de luare de mită.
”Din probele administrate în cauză rezultă că inculpatul Mureșan Dănuț Augustin, în calitate de inginer şef la o unitate militară din Oradea, a pretins şi primit, în vara anului 2000, prin intermediul unei persoane, suma de 20.000 de mărci germane de la inculpatul Bunta Vasile în scopul de a-i favoriza firmei sale derularea, în bune condiţii, a unui contract de reparaţii capitale la un cămin-garnizoană”, se arăta în comunicatul procurorilor anticorupție.
Maiorul Mureșan mai era suspectat că, în aceeași perioadă, ar mai fi pretins de la administratorii a două societăţi comerciale aproape 8 miliarde de lei (800.000 de lei noi). Suma reprezenta 0,5% din valoarea unor contracte economice și ar fi fost cerută pentru ca ofițerul să avizeze favorabil, din punct de vedere tehnic, devizele de lucrări efectuate de cele două firme la o unitate militară din Cluj-Napoca.
”În cauză s-a dispus disjungerea în vederea continuării cercetărilor faţă de Mureșan Augustin Dănuț şi soţia acestuia, sub aspectul săvârşirii altor infracţiuni de corupţie, întrucât există indicii că aceştia au pretins şi primit bani cu titlu de mită şi de la alte persoane”, explicau anchetatorii.
Retragerea cererii de extrădare pe numele lui Vasile Bunta a fost remarcată, în premieră, de justnews.ro
