Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a respins, joi, ca inadmisibilă, plângerea formulată de Liviu Dragnea, prin care fostul președinte PSD susținea că i s-a încălcat dreptul la un proces echitabil în Dosarul Referendumul. Dragnea s-a adresat instanței europene după ce Înalta Curte de Casație și Justiție i-a respins contestația la executarea sentinței, formulată pe motiv că motivarea hotărârii prin care, în 2016, a fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare, nu a fost semnată de două dintre judecătoarele din complet, pensionate înainte de redactarea motivării.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a observat că, în speță, examinarea de către Înalta Curte de Casație și Justiție a obiecției lui Liviu Dragnea s-a limitat la a stabili dacă faptul că doi dintre cei cinci judecători din completul care a pronunțat hotărârea de condamnare nu au semnat motivarea sentinței constituia un motiv de excludere a executării pedepsei.
”Prin urmare, în hotărârea sa din 24 aprilie 2017, Înalta Curte nu a stabilit „acuzația penală” împotriva reclamantului, ci a hotărât pur și simplu că motivul invocat de domnul Dragnea în susținerea obiecției sale nu a împiedicat executarea hotărârii definitive din 22 aprilie 2016 de condamnare a acestuia, în sensul Codului de procedură penală. Prin urmare, plângerea reclamantului a fost incompatibilă ratione materiae cu articolul 6 din Convenție și a fost respinsă”, se arată într-un comunicat al CEDO.
Potrivit DNA, în calitate de secretar general al PSD, Liviu Dragnea, cu ocazia organizării şi desfăşurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influenţa şi autoritatea sa în partid în scopul obţinerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianţa politică din care făcea parte formaţiunea pe care o reprezenta, şi anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obţinute în alte condiţii decât cele legale.
Procurorii anticorupție arătau că Liviu Dragnea ar fi coordonat un mecanism complex, în care a implicat mai multe persoane asupra cărora avea influenţă în virtutea funcţiei pe care o deţinea, având ca scop fraudarea rezultatelor privind participarea la vot.
În paralel, Dragnea a fost acuzat că a coordonat un sistem informatic complex, prin intermediul căruia a transmis mesaje, ordine şi recomandări legate de stimularea participării cetăţenilor la vot prin mijloace interzise de lege către coordonatorii judeţeni de campanie/primarii/activiştii de partid, preciza DNA.
Pentru aceste acuzații, fostul lider politic a fost condamnat, în 2016, la doi ani de închisoare cu suspendarea executării pedepsei. Motivarea sentinței publicată în februarie 2017 și a fost semnată de președintele ÎCCJ pentru cele două judecătoare – Livia Stanciu și Luminița Zglimbea – pensionate înainte de redactarea motivării.
DOCUMENT – Comunicat al CEDO, referitor la dosarul Dragnea v. România (în limba engleză):
Partajează acest conținut:
