Noile legi ale Justiției, lansate în dezbatere publică din 30 septembrie până pe 31 martie 2021, prevăd o serie de modificări referitoare la statutul magistraților, organizarea judiciară și Consiliul Superior al Magistraturii. Printre altele, sunt propuse eliminarea intrării în magistratură fără concurs și a restricțiilor referitoare la libertatea de exprimare a magistraților, revenirea la formula inițială de 2 judecători a completelor în apel ori desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție.
În ceea ce privește statutul magistraților, reglementările noilor legi ale Justiției prevăd, ca noutăți, profesionalizarea procesului de selecție a magistraților, prin eliminarea oricăror modalități alternative de intrare în magistratură fără concurs (de exemplu prin interviuri). Astfel, doar magistrații pensionari pot fi reîncadrați fără concurs după pensionare la instanțele sau parchetele care nu pot funcționa normal din cauza numărului mare de posturi vacante.
În plus, sunt anunțate eliminarea schemei de pensionare anticipată a magistraților și a restricțiilor care privesc libertatea de exprimare a magistraților, introduse prin art. 9(3), aspect cum a fost modificat prin Legea nr. 242/2018, dar și micșorarea pragului de vechime impus procurorilor cu funcții de conducere de rang înalt și creșterea duratei mandatelor funcțiilor de conducere, de la 3 ani la 4 ani.
Referitor la organizarea judiciară, noile legi ale Justiției prevăd desființarea Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție și reglementarea detaliată a motivelor de revocare, precum și procedura de revocare a procurorilor numiți în cadrul DNA și DIICOT. Mai sunt propuse renunțarea la compunerea completelor de judecată în apel cu un număr de 3 judecători și revenirea la formula inițială de 2 judecători și limitarea posibilității infirmării soluției procurorului de către procurorul ierarhic superior la motivele de nelegalitate.
Salariul de bază și sporurile ofițerilor și agenților de poliție judiciară detașați în cadrul Parchetelor sunt cele prevăzute pentru ofițerii și agenții de poliție judiciară din cadrul DNA.
”Extinderea sferei titularilor acțiunii disciplinare în materia răspunderii disciplinare a magistraților prin revenirea la sistemul existent anterior modificării legislației operate în anul 2018, ministrul justiției, procurorul general al PICCJ, respectiv președintele ICCJ redevenind titulari ai acțiunii disciplinare, diferențiat, în funcție de categoria de magistrat în discuție. (…) Rolul de instanță de judecată în materie disciplinară nu este afectat, acesta rămânând în competența secțiilor CSM, conform Constituției”, se mai arată în propunerile de modificare a legilor Justiției.
DOCUMENTE – Proiectele noilor legi ale Justiției privind statutul magistraților, organizarea judiciară și Consiliul Superior al Magistraturii:
Comments 1