CCR despre înființarea, dezvoltarea și administrarea unui hub financiar 

În ședința din data de 19 septembrie 2024, Curtea Constituțională, în cadrul controlului de constituționalitate a priori, cu unanimitate de voturi, a respins obiecția de neconstituționalitate formulată de deputați aparținând Grupului parlamentar al Uniunii Salvați România și de deputați neafiliați și a constatat că prevederile Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.109/2023 privind înființarea, dezvoltarea și administrarea unui hub financiar la nivelul Ministerului Finanțelor, în ansamblul său, Ordonanța de urgență a Guvernului nr.109/2023, în ansamblul său, precum și, în special, dispozițiile art.1-5 din ordonanță sunt constituționale.

În esență, Curtea a reținut că, potrivit expunerii de motive a legii de aprobare a acesteia, urgența reglementării prin ordonanță de urgență este justificată obiectiv, situația extraodinară fiind determinată de necesitatea consolidării, interconectării și asigurării în mod unitar a securității cibernetice a bazelor de date critice administrate de statul român, prin Ministerul Finanțelor, iar măsurile reglementate nu vizează explicit sau implicit restrângerea exerciţiului unor drepturi şi a unor libertăţi fundamentale.

Totodată, obiectul de reglementare al ordonanței nu privește niciunul dintre domeniile de specialitate pentru care este solicitat avizul Consiliului Economic și Social și sunt indicate sursele pentru finanțarea cheltuielilor pentru implementarea Hubului financiar, respectiv fonduri obținute prin Planul National de Redresare și Reziliență al României, fonduri de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Finanțelor, în limita sumelor aprobate anual cu această destinație, fonduri externe nerambursabile, precum și alte surse de finanțare legal constituite.

Ministerului Finanțelor, aflat sub controlul Parlamentului, îi revine sarcina administrării Hub-ului financiar, respectiv a soluțiilor tehnice implementate de Regia Autonomă „Rasirom”, prin Centrul Național de Informații Financiare, astfel încât nu sunt încălcate dispozițiile financiare referitoare la separația și echilibrul puterilor în stat. În ceea ce privește accesul liber la justiție, Curtea a reținut că lipsa unor prevederi exprese referitoare la posibilitatea atacării în justiție a măsurilor reglementate de ordonanța de urgență criticată nu presupune negarea accesului la instanță, acesta putând fi realizat pe calea dreptului comun, respectiv art.9 alin.(1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004.

Având în vedere că nu s-a constatat restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi fundamentale, Curtea a reținut că invocarea dispoziţiilor constituţionale ale art.53 din Constituţie nu are relevanţă pentru soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate.

Prin ordonanța de urgență, se prevede înființarea și dezvoltarea unui centru de servicii și date financiare, fiscale și vamale al administrației publice, modern, sustenabil și optimizat tehnico-financiar, la nivelul Ministerului Finanțelor, denumit Hub Financiar, precum și declararea acestuia de uz și interes public național pentru securitatea financiară a statului.

Centrul va funcționa ca un sistem de comunicare multi-anual între guvern, cetățeni, mediul de afaceri și furnizorii de servicii și va permite Ministerului Finanțelor să asigure creșterea accesului la informații, centralizarea și integrarea datelor și aplicațiilor, eficientizarea procesului de decizie în activitatea publică, creșterea veniturilor și reducerea costurilor.

Sistemele și aplicațiile informatice utilizate în cadrul Hub-ului Financiar se vor interconecta la nivel de servicii cu Platforma de Cloud Guvernamental.

De asemenea, ordonanța reglementează securitatea cibernetică, atribuțiile, responsabilitățile privind realizarea și implementarea elementelor cu componentă de securitate națională ale Hub-ului Financiar, precum și prelucrarea datelor.

https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/277148