Curtea Constituțională a respins, în această dimineață, sesizarea depusă de Avocatul Poporului privind constituirea completurilor de judecată. Sesizarea a fost considerată neîntemeiată, iar decizia de respingere a fost luată în unanimitate.
Curtea Constituțională a constatat, în esență, că legiuitorul are competenţa atât de a înfiinţa el însuşi completuri specializate, cât şi de a acorda Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie decizia constituirii completurilor specializate, se arată în comunicatul CCR. Astfel, spre deosebire de situaţia în care legea înfiinţează completuri specializate, în ipoteza în care legea prevede doar posibilitatea înfiinţării unor completuri specializate, decizia înfiinţării lor aparţine colegiului de conducere, a apreciat instanța de contencios constituțional.
”Totodată, Curtea a constatat că nu există nicio prevedere constituţională sau vreo exigenţă rezultată din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale care să impună ca modalitatea de desemnare a membrilor completurilor să fie realizată în mod direct prin lege”, a precizat Curtea Constituțională.
Potrivit sursei citate, ”dacă legea reglementează un anumit mod de desemnare a membrilor completurilor de judecată (spre exemplu, tragere la sorţi, în cazul Completurilor de 5 judecători din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie), colegiile de conducere ale instanţelor judecătoreşti nu pot stabili un alt mod de desemnare a acestora”. În lipsa unei prevederi legale exprese care să reglementeze un anumit mod de desemnare a membrilor completurilor, colegiile de conducere ale instanţelor pot stabili ele însele modul de desemnare a acestora, au arătat judecătorii CCR.
Judecătorii CCR au dezbătut, azi, sesizarea depusă de Avocatul Poporului privind dispozițiile art.19 , din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară. Avocatul Poporului spune în sesizare că dispoziţiile criticate aduc atingere art. 2l alin.(3), art.73 alin. (3) lit.l ), art. 126 alin. (l) şi alin. (4) şi art. 147 alin. (a) din Constituţie.
”Examinând prevederile legale invocate, care stabilesc atribuţia colegiilor de conducere (al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi al celorlalte instanţe de judecată) de a reglementa compunerea completelor de judecată, prin raportare la considerentele Deciziilor nr.68512018 şi nr. 41712019 ale Curţii Constituţionale, constatăm că acestea contravin prevederilor art. 2l alin. (3) din Constituţie privind dreptul la un proces echitabil, în componenta sa referitoare la stabilirea prin lege a instanţei judecătoreşti, a art. 73 alin. (3) lit.l) teza a II-a şi art. 126 alin. ( I ) şi alin. (4) din Constituţie, potrivit cărora ‘organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii, a instanţelor judecătoreşti, a Ministerului Public şi a Curţii de Conturi”, respectiv ‘Competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege’, iar, ‘Compunerea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi regulile de funcţionare a acesteia se stabilesc prin lege organică’, precum şi celor ale art. 147 alin. (4) din Legea fundamentală privind obligativitatea deciziilor Curţii Constituţionale”, se arăta în sesizarea făcută de Avocatul Poporului.
Partajează acest conținut:
