Dreptul Uniunii Europene se opune înființării unei secții de parchet specifice cu competență exclusivă pentru infracțiunile săvârșite de magistrați. Este una dintre concluziile prezentate, miercuri, de avocatul general al Curții de Justiție a Uniunii Europene, Michal Bobek, în legătură procesele referitoare la mai multe modificări aduse Legilor Justiției din România. În opinia lui Bobek, înființarea unei astfel de secții trebuie să fie justificată de motive reale și suficient de importante și să fie însoțită de garanții suficiente pentru a înlătura orice risc de influență politică asupra funcționării și compunerii sale.
Avocatul general consideră că este dificil de susținut că înființarea SIIJ a fost justificată în mod clar, neechivoc și accesibil. În plus, reglementarea SIIJ nu oferă garanții suficiente pentru a înlătura orice risc de influență politică asupra funcționării și a compunerii sale.
”Confirmarea unui asemenea risc poate să dea naștere unor îndoieli legitime în ceea ce privește independența judecătorilor, în măsura în care compromite impresia de neutralitate a judecătorilor în raport cu interesul cu care sunt sesizați, în special atunci când este vorba despre cazuri de corupție”, a arătat avocatul general al CJUE.
Potrivit lui Michal Bobek, dreptul Uniunii se opune înființării unei structuri de parchet care nu dispune de un număr suficient de procurori, prin raportare la volumul său de activitate, așa încât funcționarea sa operativă să conducă cu siguranță la o durată nerezonabilă a procedurilor penale, inclusiv cele care îi vizează pe judecători.
Dreptul a formula o acțiune față de un judecător, în caz de gravă neglijență
Avocatul general a propus Curții să declare că nu este încălcat dreptul Uniunii prin existența unor dispoziții naționale privind răspunderea statului pentru erorile judiciare sau care se referă la posibilitatea statului de a formula o acțiune în regres pentru răspundere civilă împotriva judecătorului vizat în caz de rea-credință sau gravă neglijență a acestuia.
”Procedurile menționate trebuie să ofere însă garanții suficiente pentru a evita ca magistrații să fie supușiunor presiuni directe sau indirecte susceptibile să afecteze deciziile lor”, a explicat Michal Bobek.
Referindu-se la numirea interimară a unui șef al Inspecției Judiciare, avocatul general al CJUE consideră că ”acest sistem este susceptibil să dea naștere unor îndoieli cu privire la interesul guvernului român de a numi o anumită persoană în fruntea organului însărcinat cu efectuarea cercetărilor disciplinare împotriva magistraților”.
DOCUMENT – Concluziile avocatului general în cazul a șaseprocese care privesc mai multe modificări aduse Legilor Justiției din România:
Partajează acest conținut:
Comments 1