Vineri, 16 decembrie 2022, Klaus Iohannis, Președintele României, a semnat decretul pentru promulgarea Legii privind protecția avertizorilor în interes public. Astfel se transpune în legea din România o directivă europeană. Românii nu se raportează prea bine la cei pe care până nu de multă vreme îi numeau “turnători”, ori intrau în sens larg, în sfera securiștilor și a poliției politice.
Conform juridice.ro, legea disciplinează conduita avertizorului de integritate, fără a afecta posibilitatea sa de a divulga public informațiile ce fac obiectul legii și fără a aduce atingere dispozițiilor privind normele de procedură penală referitoare la sesizarea organelor de urmărire penală. Asemenea reguli procedurale nu fac decât să întărească rolul avertizorului de integritate în societate și să îl responsabilizeze în activitatea desfășurată. Stabilirea unei proceduri în realizarea activității de raportare/divulgare publică a informațiilor care intră în sfera de aplicare a legii, precum și delimitarea în funcție de criterii obiective a unor etape aferente acestei activități nu aduc atingere protecției juridice a avertizorului de integritate.
Avocatnet.ro scrie că deputații au decis că legea se va aplica și persoanelor ale căror raporturi de muncă nu au început, dar și raportărilor sau dezvăluirilor publice făcute în mod anonim.Conform aceleași surse, legea spune că e o obligație pentru companiile private să creeze canale interne de raportare pentru avertizori și proceduri pentru gestionarea raportărilor, începând din 17 decembrie 2023.
Este vorba de companiile care au minimum 50 de salariați. În plus, în viitoarea lege scrie că „Persoanele juridice de drept privat care au între 50 şi 249 de angajaţi se pot grupa şi pot utiliza sau partaja resurse în ceea ce priveşte primirea raportărilor referitoare la încălcări ale legii şi în ceea ce priveşte acţiunile subsecvente.”
Încurajează „anonimele”
Sunt și firme care au această obligație indiferent de numărul de angajați. Este vorba despre firme care activează în domenii precum cel bancar, de investiții, finanțare participativă, domeniul petrolier, al asigurărilor sau serviciilor de plată.Legea se referă la cei care au obținut informații despre încălcări ale legislației într-un context profesional – salariații, persoanele care desfășoară activități independente, acționarii societăților, voluntarii și stagiarii, printre alții.
În al doilea rând, prevederile se aplică și foștilor salariați sau persoanelor care fac raportări, inclusiv anonime, legate de încălcări despre care au aflat în timpul recrutărilor sau negocierilor precontractuale.Încălcările legislației vor putea fi raportate de avertizori pe canale interne sau externe. Acestea se vor face în scris, printr-un document tipărit sau electronic, telefonic, prin mesagerie vocală sau prin întâlniri în persoană. Raportările vor trebui să conțină anumite informații despre avertizori, cum ar fi prenumele, numele și datele de contact. Iar dacă vorbim de raportări anonime, vor fi necesare, printre altele, datele de contact.Raportările vor fi centralizate într-un registru electronic special, care va conține inclusiv informații despre soluționarea acestora, și vor trebui păstrate timp de cinci ani, scrie avocatnet.ro
Denunț în presă sau la șef?
Apador.org semnala din 2020 minusurile unei astfel de legi, care în România era adoptată din 2004. Legea nu prevede o ordine de preferinţă sau o anumită etapizare pentru formularea unei sesizări pe probleme de interes public, astfel că avertizorul nu este obligat ca mai întâi să se adreseze conducerii instituţiei din care face parte sau altor organisme şi abia după aceea presei sau organizaţiilor neguvernamentale.România este prima țară europeană care a adoptat, în 2004, o lege pentru protecția avertizorilor în interes public, numiți și avertizori de integritate. Legea făcea parte din măsurile împotriva corupției în administrația publică. După 15 ani de la adoptarea legii, concluziile generale ale monitorizării implementării Strategiei Naționale Anticorupție 2016-2020 indică faptul că premiera legislativă europeană a rămas, din păcate, doar o exclamație statistică.“Apărați în teorie de lege, avertizorii de integritate reprezintă în realitate o categorie vulnerabilă în fața abuzurilor autorităților, deoarece nu există un sistem național eficient de protecție a lor.Vedem asta foarte bine chiar acum, în plină pandemie, când medicii sau polițiștii fac publice probleme de management și încălcări ale legii privind funcționarea sistemului medical sau a celui de ordine publică, iar în loc să fie protejați, ei riscă (și unii chiar primesc) sancțiuni disciplinare pentru aceste dezvăluiri.Se întâmplă asta în ciuda faptului că România a fost condamnată și la CEDO pentru o astfel de practică – în 2013, lipsa de protecție eficientă a avertizorilor de integritate a fost constatată de CEDO în cauza APADOR-CH Bucur și Toma c. României. Totuși, acest caz nu a produs îmbunătățiri sistemice semnificative, dimpotrivă. Presa semnalează constant cazuri de avertizori sancționați din diverse domenii: sănătate, justiție, protecția mediului, industria apelor, transportul în comun, mass media, cultură”, scria apador.org
Partajează acest conținut:
