Sandu Stermin propovăduiește știința într-o manieră unică, ca într-o poveste, ceea ce îi deschide porțile cunoașterii spre mințile elevilor și studenților. Recent, a fost invitatul Universității de Vest Timișoara (UVT), care, în această perioadă, e gazda unei multitudini de evenimente și de întâlniri cu personalități din toate domeniiile, în cadrul programului „La UVT, Cultura este Capitală”.
Alexandru Stermin este lector la Facultatea de Biologie și Geologie din cadrul Universității „Babeș-Bolyai” . El predă cursuri de anatomia comparată a vertebratelor, etologie, bioetică și ecologie umană. E autor a trei cărți: „Călătorie în jurul omului”, „Jurnalul unui ornitolog” și „Căzuți din junglă-poveștile unui explorator”.
“Când am făcut 30 de ani, am plecat singur într-o călătorie în jurul lumii și, după ce m-am întors din călătoria asta, acum șapte ani, am început să scriu”, a povestit omul de știință.
Sandu Stermin a mărturisit că s-a simțit în largul lui în jungla din Brazilia, acolo unde a realizat cât e de puternic și de fragil în același timp. Cu astfel de ocazii, spune lectorul născut într-un sat din Sibiu, “îți dai seama că există în tine o forță pe care nu o bănuiai, își dai seama că poți să mergi 5 zile și să te plouă continuu prin junglă și să reușești, că poate să te muște un păianjen să crezi că mori, să cazi jos, să-ți ții mintea întreagă și să fii rațional, că poți în același timp să stai în jurul focului să crezi că poți să te transformi într-o pasăre, dar în același timp să fii cu picioarele pe pământ. Este ceva în noi pe care nimic nu poate să-l oprească fiindcă noi suntem urmașii celor care de 4 miliarde de ani au supraviețuit pe pâmânt.”
Alexandru Stermin spune despre el că este ”un căutător, trăiesc din mirare și curiozitate”. A căutat mereu răspunsuri – e biolog, are o licență în teologie, un master în filozofie și formare în psihologie pozitivă. Despre cărțile lui se spune că sunt și jurnale de călătorie, și explorări ale naturii umane, ale culturii și relațiilor și căutări legate de întrebări fundamentale despre iubire, curaj, frică sau despre relația cu ceea ce ne înconjoară.
Magia dintr-un craniu de pește
Dorința de a ști o are din copilărie. Iar în natură a căutat și a găsit mereu răspunsuri. Alexandru Sterim și-a amintit, într-un interviu oferit pentru life.ro, că în copilărie avea acasă o colecție de cranii pe care o ținea prin garaj, prin șopron, fiindcă mama nu dorea să vadă așa ceva în casă. Un profesor care a înțeles pasiunea copilului s-a folosit de ciudata colecție a lui Sandu, iar rezultatul a fost magic.
“Când am ajuns la şcoală şi am avut primul laborator de Anatomie comparată, îl țin minte şi acum, a intrat în laborator proful meu de atunci, nu era cu mult mai în vârstă decât mine sau poate ne era atât de apropiat că nu simțeam asta. A luat un craniu de peşte şi a început să ne povestească despre fiecare os. A fost magic. Nu puteam să cred că este cineva care chiar ia în serios treaba asta. M-am uitat aşa la el şi mi-am spus că eu, când mă fac mare, asta vreau să fiu. Am avut norocul că a crezut în mine și mi-a dat şansa de a rămâne în facultate, în universul în care trăiesc din cunoaştere şi din împărtăşirea ei. Şi acum predau Anatomie comparată”, a spus Sandu Stermin.
Tânărul experimentează mereu, la cursurile de anatomie comparată unde le vorbește studenților și despre opere de artă care au legătură cu cursul, pentru a le stimula creativitatea, dar și în călătoriile sale. A ales să meargă în trei jungle, pentru a vedea cum ar fi fost dacă ar fi trăit în acele locuri. A experimentat și jungla urbană, așa cum numește el Los Angeles-ul și Beijingul.
Terapie cu Cioran
În jungla din Brazilia, cercetătorul a ajuns cu un proiect de inventariere a biodiversității, derulat împreună Universitatea de Stat din Rio de Janeiro. Jungla era pe Insula cea Mare, iar misiunea era de a vedea câte păsări sunt acolo, din perspectiva speciilor. Au descoperit 250 de specii pe o insula de trei ori cât Cluj-Napoca. Spre comparație, România are 350 specii.
Revelația a fost să descopere acolo cea mai diversă pădure, în specii de copaci, pe care a văzut-o vreodată. Au constatat că păsări din aceeași specie cu cele de pe continent erau mai mari pe insulă. Explicația a fost că atunci când acestea au ajuns pe insulă, nu au mai avut atât de multe resurse şi s-au bătut între ele mii de ani – cele mai mari au câştigat, iar prin selecţie naturală au evoluat.
Dacă în junglă Sandu caută viața, omul, în cărți caută alt gen de răspunsuri. Așa a făcut terapie citind din Cioran. Chiar dacă nu a găsit soluțiile la întrebări, a fost inspirat să pună noi întrebări pentru a se apropia de ceea ce căuta.
Fericirea la animale
Fiindu-i la îndemână cărțile lui Cioran, biologul poate filosofa cu ușurință pe orice temă. Așa cum a fost provocat să o facă la UVT timișoara, pe tema fericirii la animale. Animalele pot fi fericite? Pentru a răspunde, într-un podcast realizat pentru UVT, specialistul a vrut să definească fericirea care poate fi din perspectivă hedonică, când mănânci ciocolată, sau din perspectivă existențială, când ești împăcat cu trecutul, ești bine ancorat în prezent și ai planuri de viitor. Din perspectiva lectorului UBB Cluj Napoca, cimpanzeii manifestă o perspectivă existențială a fericirii.
Un cimpanzeu care vrea să fie liderul grupului se împrietenește cu prietenul masculului Alpha, apoi crează conflicte între ei. Și asta face parte dintr-o strategie.La vaci, caz în care s-a făcut și un experiment, măsurându-le ritmul inimii și cantitatea de hormoni, fericirea e hedonică, consideră profesorul.
“Până în urmă cu 5 ani se credea că animalele nu au conștiinciozitate, adică nu pot intra într-un proiect și să–l facă mai bine decât l-au făcut ieri sau decât l-au făcut alții. Nu numai animalele apropiate filogenetic de noi au conștiinciozitate. De exemplu, un păianjen poate face o plasă azi mai bine decât ieri și chiar intră în competiție cu alții. Competiția vine din ambiție și ambiția vine din perspectivă”, spune Sandu Stermin.
Partajează acest conținut:
