6 ani și 10 luni de închisoare pentru fostul prim-procuror al Parchetului Botoșani

Fostul prim-procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Botoşani, Raluca Stăncescu, a fost condamnată la 6 ani şi 10 luni de detenție, printr-o sentință definitivă pronunțată, luni, de către Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ). Ex-magistratul este acuzat de şantaj, instigare la favorizarea făptuitorului, instigare la compromiterea intereselor justiţiei, divulgarea informaţiilor secrete de serviciu sau nepublice şi conflict de interese.

Raluca Stăncescu a fost trimisă în judecată, în 2017, de către DNA, pentru fapte de corupție, alături de alți trei inculpați, printre care Bogdan Buliga, fostul șef al Serviciului Judeţean Anticorupţie Botoşani. În primă instanță, Curtea de Apel Târgu Mureș a condamnat-o la patru ani și o lună de închisoare, dar acum ÎCCJ a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie și a majorat pedeapsa. (detalii la finalul materialului)

„În temeiul art. 38 alin. 1 cu aplicarea art. 39 alin. 1 lit. b din Codul penal contopeşte pedepsele aplicate inculpatei în pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare, la care se adaugă un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse, respectiv un spor de 2 ani şi 10 luni, în final, inculpata urmând să execute o pedeapsă de 6 ani şi 10 luni închisoare”, se precizează în decizia Curții Supreme.

În acelaşi dosar, Cătălin Stavără, a fost condamnat la trei ani de închisoare pentru şantaj, iar agentul de poliţie Constantin Batcă, la trei ani, şase luni şi 20 de zile de închisoare pentru favorizarea făptuitorului, fals intelectual în formă continuată şi compromiterea intereselor justiţiei. Fostul şef al Serviciului Judeţean Anticorupţie Botoşani, Bogdan Buliga, a primit o pedeapsă de doi ani şi jumătate pentru mărturie mincinoasă.

Potrivit DNA, în cursul lunii octombrie 2015, Raluca Stăncescu, împreună cu un apropiat al acesteia, Cătălin Stavără, folosindu-se de autoritatea conferită de funcţia sa de prim-procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Botoşani, a exercitat acte de constrângere psihică asupra unei persoane.

”Concret, cei doi au încercat să determine persoana respectivă să efectueze demersurile necesare în vederea cedării în mod injust a dreptului de proprietate asupra a două imobile (apartament şi garsonieră), situate în municipiul Botoşani, în favoarea unei rude a lui Cătălin Stavără.  Prin constrângerea psihică exercitată, inculpaţii Raluca Stăncescu şi Cătălin Stavără au urmărit să-i inducă persoanei respective o stare de temere prin aceea că în situaţia exprimării unui refuz, va suferi repercusiuni specifice răspunderii penale prin demararea unor cercetări faţă de persoana sa şi a membrilor familiei sale, vizând săvârşirea unor pretinse infracţiuni de evaziune fiscală şi trafic de persoane”, se preciza în comunicatul remis, la momentul trimiterii în judecată, de către DNA.

În plus, ”în perioada 30 octombrie 2015 – 4 februarie 2016, Raluca Stăncescu, în aceeaşi calitate, l-a determinat în mod direct pe Constantin Batcă, agent de poliţie în cadrul Poliţiei Municipiului Botoşani – Biroul de Investigaţii Criminale, să tergiverseze cercetările pe care le efectua într-o cauză penală faţă de Cătălin Stavără, pentru săvârşirea unei infracţiuni de lovire sau alte violenţe, în scopul îngreunării cercetărilor penale şi favorizării acestuia din urmă”, susțineau anchetatorii anticorupție.

În acelaşi context şi în aceeaşi calitate, la data de 4 februarie 2016, Stăncescu l-a determinat pe Constantin Batcă să-i pună la dispoziţie, fără drept, un suport optic ce conţinea înregistrări ale unor camere de supraveghere (mijloc de probă în acelaşi dosar penal menţionat mai sus) în vederea favorizării lui Stavără, lucru pe care agentul de poliţie l-a şi făcut în cursul aceleiaşi luni.

Procurorii DNA mai precizau că, în 2016, fostul magistrat i-a divulgat, fără drept, lui Cătălin Stavără, date nedestinate publicităţii, cu caracter confidenţial, rezultate din supravegherea tehnică a unei persoane, realizată în contextul instrumentării unui dosar penal.