50.000 de lei, daune morale cerute de o firmă din Oradea unui fost angajat care a scris pe Facebook despre experiența de la serviciu | Instanța: ”anumite frustrări ale pârâtului sunt de înțeles”

Un orădean a fost chemat în judecată de firma la care a lucrat după ce și-a scris pe Facebook opinia personală despre cele întâmplate la serviciu. ”Dacă vreți să lucrați fără contract de muncă (la negru), dacă vreți să lucrați fără să fiți plătiți, dacă vreți să fiți mințiți, mergeți la L(…) Oradea”, a fost mesajul pe care reclamanta l-a vrut dezmințit, pe motiv că ar conține informații false. În plus, fostului angajat i-au fost cerute daune morale de 50.000 de lei pentru că i-ar fi afectat firmei dreptul la reputație și la propria imagine. Cazul a ajuns pe masa judecătorilor de la Judecătoria Oradea.

Acuzația

Potrivit cererii de chemare în judecată, pârâtul a fost angajat la o firmă din Oradea, între 3 martie și 25 mai 2020. În urma instituirii stării de urgență, din 23 martie, programul de muncă al acestuia a fost redus la o oră pe zi, iar salariul de bază brut a fost scăzut la 280 de lei pe lună.

Din 1 mai 2020, salariul de bază brut lunar a crescut la 2230 de lei, în condițiile în care angajatul ar fi revenit la programul de opt ore pe zi. Reclamanta a susținut că a plătit toți banii, deși bărbatul nu ar fi prestat efectiv nicio activitate între 15 martie și 15 mai. Ulterior, s-a decis încetarea contractului de muncă, pe 25 mai.

Reprezentanții firmei au explicat că atât actele adiționale, cât și decizia de încetare a contractului individual de muncă au fost comunicate pârâtului prin poștă, cu confirmare de primire, însă acesta a refuzat primirea lor.

La câteva zile după plecarea din firmă, fostul angajat a postat pe Facebook și pe Instagram următorul mesaj: ”Dacă vreți să lucrați fără contract de muncă (la negru), dacă vreți să lucrați fără să fiți plătiți, dacă vreți să fiți mințiți, mergeți la L(…) Oradea!”

Susținând că informațiile prezentate în mesaj nu sunt adevărate, reprezentanții firmei au considerat că bărbatul și-ar fi exercitat cu rea credință dreptul la liberă exprimare, prejudiciind astfel reputația și dreptul la propria imagine ale reclamantei. Drept urmare, s-a cerut instanței să-l oblige pe fostul angajat să achite daune morale de 50.000 de lei și să publice pe Facebook un mesaj prin care să arate, printre altele, că ”nu sunt adevărate informațiile postate la data de 29 mai pe contul personal de Facebook (…)/contul personal de Instagram (…), întrucât angajații L(…) Oradea nu lucrează fără contract individual de muncă legal încheiat, sunt plătiți pentru munca prestată conform contractului individual de muncă și nu sunt mințiți de angajator”.

Decizia instanței

Judecătorul Ovidiu George Ciuma, de la Judecătoria Oradea, a observat că, ”în mod evident, pârâtul a fost nemulțumit de măsurile luate de reclamantă”, ceea ce l-a determinat pe acesta să reacționeze prin mesajele publicate pe Facebook și Instagram. Instanța a considerat că mesajele respective sunt în limitele legale ale dreptului la libera exprimare, consacrat de dreptul Civil, și în limitele constituționale ale libertății de exprimare.

Potrivit prevederilor art. 70 alin. (1) din Codul civil, „orice persoană are dreptul la libera exprimare”. De asemenea, potrivit prevederilor art. 70 alin. (2) din Codul civil, „exercitarea acestui drept nu poate fi restrânsă decât în cazurile și limitele prevăzute la art. 75”. Conform prevederilor art. 30 alin. (1) din Constituția României, „libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credințelor și libertatea creațiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile”. De asemenea, conform prevederilor art. 30 alin. (2) din Constituția României, „cenzura de orice fel este interzisă”.

”Din modalitatea în care a înțeles să își redacteze mesajele, respectiv din cuprinsul acestora, rezultă în mod clar că pârâtul a înțeles să își prezinte, public, experiența personală a acestuia în raporturile cu reclamanta, astfel cum pârâtul a perceput această experiență. (…) Instanța apreciază că, chiar dacă reclamantei nu i se poate reține o culpă în raport cu pârâtul, anumite frustrări ale acestuia sunt totuși de înțeles. Astfel, pârâtul a încheiat cu reclamanta un contract individual de muncă, înainte cu 2 săptămâni de declararea stării de urgență, mijloacele materiale și, implicit, planurile de viață ale acestuia urmând să depindă de veniturile care urmau a fi realizate de către pârât în baza acestor raporturi de muncă. Însă, în condițiile în care, la scurt timp după încheierea contractului individual de muncă mai sus arătat, pârâtul și-a văzut năruite toate aceste planuri, acesta și-a manifestat nemulțumirea prin postarea mesajelor mai sus arătate”, se arată în decizia Judecătoriei Oradea.

Judecătorul a precizat că pârâtul are atât dreptul, cât și libertatea de a-și exprima, chiar și în public, opiniile personale cu privire la raporturile derulate între acesta și reclamantă, ”chiar dacă percepțiile personale ale pârâtului sunt contestate de către reclamantă”. Din aceste motive, instanța a considerat că postarea mesajelor de către fostul angajat nu reprezintă fapte delictuale, ilicite, și a respins, ca neîntemeiată, cererea de chemare în judecată.

Cazul a fost remarcat, în premieră, pe site-ul juridice.ro, de către Cristina Blacioti, studentă la Facultatea de Drept din București.