Omul de afaceri bihorean Viorel Știube a fost condamnat definitiv la 4 ani de închisoare cu executare, într-un dosar instrumentat de DIICOT, privind achiziții de motorină. Alături de alți cinci inculpați, Știube a fost judecat pentru evaziune fiscală și a fost trimis în fața instanței în 2016. Sentința finală a fost pronunțată de Curtea de Apel Cluj-Napoca, după ce în primă instanță, la Tribunalul Sălaj, a fost achitat pentru constituire a unui grup infracţional organizat și complicitate la evaziune fiscală.
În 2014, procurorii DIICOT Sălaj și polițiști de combatere a criminalității organizate descindeau în 33 de locuri din București și șapte județe, printre care Bihor, Satu Mare și Sălaj, pentru probarea activității unei grupări acuzată de spălare de bani, delapidare și evaziune fiscală.
”Începând cu anul 2010, pe raza mai multor judeţe, au funcţionat societăţi de tip „fantomă” controlate de către suspecţi, acestea societăţi fiind folosite cu scopul de eluda bugetul de stat, sumele de bani obţinute în urma activităţilor de evaziune fiscală şi delapidare intrând în posesia membrilor grupării”, explicau procurorii DIICOT la momentul descinderilor.
Firmele fantomă erau înființate pe numele unor persoane fără posibilități financiare, scopul urnmărit fiind deschiderea unor conturi bancare, obținerea de carduri și emiterea de facturi fiscale fictive în interesul firmelor care aparținea liderilor grupării.
”Sumele plătite prin conturile societăţilor fantomă erau ridicate în numerar sau de la ATM-uri imediat după plată şi se reîntorceau în posesia societăţilor cu activitate economică reală, administrare de suspecţi care foloseau aceste societăţi fantomă”, susțineau anchetatorii.
Membrii grupării introduceau aceste sume în cadrul firmelor pe care le administrau, cu titlu de împrumut asociat sau creditare firmă, creând aparenţa legalităţii acestor sume.
”După folosirea acestor societăţi de tip „fantomă” membrii grupului cesionau părţile sociale către cetăţeni străini pentru a se acredita ideea că pasivul şi activul societăţilor au fost preluate de către aceştia din urmă, împreună cu evidenţa contabilă a acestor societăţi, care în realitate nu există, aceste cesiuni fictive fiind realizate pentru inducerea in eroare a organelor fiscale”, acuzau anchetatorii care au calculat un prejudiciu cauzat în acest fel de 5 milioane de euro.
Totuși, după efectuarea anchetei, prejudiciul pentru care au fost trimiși în judecată cei șase inculpați a fost de 850.000 de lei, TVA și impozit pe profit neplătit.
Doar doi inculpați condamnați la închisoare în primă instanță
În primă instanță, în decembrie 2019, Tribunalul Sălaj a trimis după gratii doar doi inculpați – pe sălăjeanul Francisc Sztojka și pe sătmăreanul Tiberiu Olah. Omul de afaceri bihorean Viorel Știube a fost achitat pentru constituire a unui grup infracţional organizat și complicitate la evaziune fiscală. La rândul lor, sălăjenii Ioan Huluban și Ioan Galiș și mehedințeanul Cina Stănescu, au fost fie achitați, fie au primit pedepse cu suspendare.
În schimb, Curtea de Apel Cluj-Napoca a acceptat apelul DIICOT Sălaj și a trimis după gratii, prin hotărâre definitivă, cinci inculpați.
Astfel, magistrații clujeni au dispus condamnarea lui Ioan Galiș, Ioan Hulubaru și Viorel Știube, la pedepse de 4 ani de închisoare cu executare. Instanța de apel a menținut pedepsele date de Tribunal pentru inculpații Francisc Sztojka, Nicolae Tiberiu Olah și Cina Stănescu Cina, respectiv pedepse de 1 an și 6 luni cu suspendare, 4 ani cu executare și 6 ani cu executare, pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală.
Tuturor inculpaților li s-a interzis, pe o durată de 2 ani după terminarea executării pedepsei principale, dreptul de a alege şi de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice, dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat şi de a desfăşura o activitate de natura aceleia de care s-a folosit pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală.
Inculpaţii au fost obligaţi să achite către bugetul de stat, în solidar cu părţile responsabile civilmente, peste 190.000 de lei, la care se adaugă accesoriile aferente care se vor achita începând cu data scadenţei debitului şi până la plata efectivă a prejudiciului.
În vederea recuperării în întregime a prejudiciului creat bugetului statului prin comiterea infracţiunilor de evaziune fiscală şi complicitate la evaziune fiscală, magistraţii clujeni au dispus, până la concurenţa prejudiciului de 849.000 de lei, luarea măsurilor asiguratorii ale sechestrului asupra oricăror bunuri mobile sau imobile aparţinând inculpaţilor şi părţilor responsabile civilmente şi popririi sumelor de bani datorate cu orice titlu inculpaţilor şi părţilor responsabile civilmente de către o a treia persoană.
Partajează acest conținut:
