Într-o inițiativă legislativă care a generat dezbateri intense și reacții puternice în mediul politic și social, deputatul PNL Ion Iordache a depus în Parlament un proiect de lege ce urmărește reglementarea, autorizarea și controlul activităților de natură sexuală în România. Miza este una majoră, atât din punct de vedere umanitar și sanitar, cât și din perspectiva combaterii criminalității organizate și a traficului de persoane, un domeniu în care România rămâne, din nefericire, în topul statisticilor europene.
Inițiativa vine într-un moment critic, pe fondul unor realități socio-economice greu de contestat: prostituția există și este practică comună în România, însă funcționează într-un sistem paralel, complet necontrolat, dominat de rețele ilegale și lipsit de orice formă de protecție pentru persoanele implicate.
O problemă ignorată decenii întregi, transformată acum în temă legislativă
Prostituția a fost, în România, un subiect tabu la nivel politic. Deși fenomenul este larg răspândit, iar efectele sale sociale sunt profunde, statul a preferat ani la rând strategia neintervenției, tolerând indirect existența unei zone gri în care se îmbină economia subterană, vulnerabilitatea socială și criminalitatea organizată.
Deputatul Ion Iordache pune problema într-un mod tranșant, vorbind despre „ipocrizia” cu care a fost tratat subiectul până acum.
„În România, aceste activități există, însă se desfășoară în zona neagră: fără control sanitar, fără protecție juridică și sub dominația rețelelor de trafic de persoane. Am ales reglementarea în locul ipocriziei”, afirmă inițiatorul proiectului.
Argumentul central este că lipsa unui cadru legal nu elimină fenomenul – dimpotrivă, îl adâncește, favorizând abuzurile, exploatarea și lipsa oricărei responsabilități instituționale.
Un impact economic uriaș, dar complet necontrolat
Datele Institutului Național de Statistică arată că prostituția generează anual în România venituri de aproximativ 150 de milioane de lei – o sumă considerabilă, raportată la lipsa oricărei reglementări fiscale, medicale sau juridice.
Această economie subterană funcționează în absența oricărui control, iar statul nu poate interveni eficient în situații de:
exploatare sexuală
trafic de persoane
violență
abuzuri
extorcare
Fără reglementare, persoanele implicate sunt lipsite de protecție, iar autoritățile nu au instrumentele juridice necesare pentru a interveni în cazuri de pericol real.
Ce propune concret proiectul de lege: un sistem strict, nu o liberalizare
Inițiativa lui Ion Iordache este construită pe principiul reglementării riguroase și nu al liberalizării. Conținutul proiectului nu vizează promovarea prostituției, ci implementarea unui sistem de autorizare și control care să ofere:
protecție persoanelor implicate,
instrumente eficiente pentru autorități,
siguranță comunităților,
transparență și responsabilizare.
1. Autorizarea activității
Doar persoanele majore, voluntare și autorizate de autoritățile competente vor putea desfășura astfel de activități. Autorizarea presupune:
verificări medicale inițiale,
evaluări psihologice,
înregistrare oficială,
instruire privind drepturile și riscurile.
2. Controale medicale periodice
Sunt prevăzute examene medicale obligatorii, efectuate la intervale regulate, pentru prevenirea răspândirii bolilor cu transmitere sexuală și asigurarea unui cadru minim de siguranță sanitară.
3. Combaterea traficului de persoane
Proiectul oferă autorităților:
instrumente juridice noi pentru identificarea rețelelor ilegale,
posibilitatea de a verifica legalitatea relațiilor dintre prestatoare și eventualii intermediari,
monitorizarea spațiilor autorizate.
4. Reguli stricte privind locațiile
Activitatea nu va putea avea loc oriunde. Legea stabilește distanțe clare față de:
școli,
parcuri,
instituții de cult,
zone intens tranzitate de minori.
Scopul este de a limita expunerea publică și de a proteja comunitățile sensibile.
5. Interdicția exploatării minorilor și a oricărei forme de constrângere
Este întărit cadrul penal pentru:
proxenetism,
exploatare sexuală,
recrutarea minorilor,
constrângerea sau manipularea persoanelor vulnerabile.
Modele europene: ce ar putea învăța România
Inițiatorul proiectului susține că România trebuie să se inspire din experiența altor state europene, care au implementat deja forme diferite de reglementare.
Exemple invocate:
Germania – model de legalizare și reglementare strictă, cu controale medicale și condiții standardizate.
Olanda – sistem deschis, dar sever controlat de autorități.
Austria – autorizare individuală, cu verificări obligatorii.
Elveția – monitorizare atentă a activității și a locațiilor.
Grecia – licențiere și controale periodice.
Potrivit lui Iordache, aceste modele au demonstrat că legalizarea nu crește numărul persoanelor implicate, însă reduce considerabil influența rețelelor infracționale și scade riscurile sanitare.
Întrebări și rezerve: impactul social și moral
Deși proiectul a fost semnat de parlamentari din PNL și un deputat PSD, reacțiile politice sunt amestecate. La nivel guvernamental, premierul Ilie Bolojan nu și-a exprimat public poziția, iar inițiatorul a evitat să clarifice dacă a existat o consultare prealabilă.
Societatea civilă este, de asemenea, divizată.
Criticii ridică probleme legate de:
moralitatea reglementării prostituției
riscul normalizării unei activități stigmatizate
dificultatea controlului efectiv
posibilitatea ca rețelele ilegale să găsească noi modalități de evitare a legii
Susținătorii proiectului invocă:
protecția persoanelor vulnerabile
reducerea traficului de persoane
control sanitar strict
transparență și responsabilitate
limitarea violenței și exploatării
Context legislativ: includerea serviciilor de escortă în CAEN
Proiectul lui Iordache vine la scurt timp după ce, la începutul anului 2025, serviciile de escortă au fost incluse în noua clasificare CAEN. Această decizie, deși tehnică, a produs o undă de șoc în opinia publică și a reaprins discuțiile privind statutul juridic al activităților de natură sexuală.
Pentru unii, includerea în CAEN reprezintă un pas spre legalizare; pentru alții, doar un act administrativ necesar pentru claritatea economică. Cert este că a pregătit terenul pentru o dezbatere legislativă amplă, iar proiectul lui Ion Iordache profită de acest context.
Concluzii: un moment de cotitură pentru legislația românească
Inițiativa legislativă privind reglementarea prostituției reprezintă unul dintre cele mai curajoase și controversate proiecte propuse în Parlamentul României în ultimii ani. Ea atinge simultan teme sensibile:
sănătate publică,
siguranță socială,
drepturile omului,
combaterea traficului,
moralitate,
politici publice într-un domeniu tabu.
Este un proiect cu potențial transformator, dar și cu o încărcătură politică uriașă.
Rămâne de văzut cum va reacționa Parlamentul, cum se va poziționa Guvernul și mai ales cum va influența dezbaterea publică un subiect care a fost ignorat prea mult timp, în ciuda gravității consecințelor sale sociale.
Momentan, prostituția e prevăzută în conținutul art. 328. Cod Penal și reprezintă fapta persoanei care îşi procură mijloacele de existenţă sau principalele mijloace de existenţă, practicând în acest scop raporturi sexuale cu diferite persoane, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani..
Partajează acest conținut:
